Revolutia ca forma de schimbare politica

3x puncte

categorie: Drept

nota: 10.00

nivel: Facultate

Este deja un loc comun ipoteza potrivit careia societatile umane sI indivizii exista int-u orizont care este centrat pe obsesia dez-ordinii sI a entropei. Sistemele de organizare de diferite tipuri pe care le-au gasit societatile umane sunt tot atitea raspunsuri la aceasta obsesie sociala s individuala a entropiei. Individul sI comunitatea isi doresc sa existe intr-o lume ordonata, pe care incearc[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Revolutia ca forma de schimbare politica

Este deja un loc comun ipoteza potrivit careia societatile umane sI indivizii exista int-u orizont care este centrat pe obsesia dez-ordinii sI a entropei. Sistemele de organizare de diferite tipuri pe care le-au gasit societatile umane sunt tot atitea raspunsuri la aceasta obsesie sociala s individuala a entropiei. Individul sI comunitatea isi doresc sa existe intr-o lume ordonata, pe care incearca sa o explice astfel prin apelul la modele de interpretare specifice epocii istorice sau culturii respective.

Mitologiile societatilor taditionale sI sacrul de tip religios au reprezentat forma primara de explicare a ordinii, a fapului ca lucurile sunt asa cum sunt pentru ca o zeitate, ab orgine, a hotarit astfel. Un erou civilizator a dat societatii forma de organizare pe membrii acesteia au cunoscut-o, ar putea spune individul societatii arhaice, facind apel la sistemul explicativ de tip religios specific propriei comunitati. Omul anistoric despre care ne vorbeste Eliade intr-o istorie a religiilor care face trecerea spere o filosofie a religiilor, se autoproiecteaza astfel intr-un refuz al participarii la fenomenologia cotidiana a existentei.

Pentru el, faptele exemplare ale stramosilor sunt singurele reale, adevarate, iar participarea ciclica la regenerarea de lume este posibila doar intr-o imitatio dei. Spre deosebire de omul societatii arhaice, omul societatii moderne se proiecteaza in mod explicit intr-un orizont al actiunii. El se stie sI se defineste in drept creator de istorie. El participa la facerea istoriei si isi explica sistemul de orgaizare social-politica drept rezultatul proriei sale interventii.

Incet, dar sigur, legimitatea sI explicatiile ordinii prin sacrul de tip religios se muta, intr-un proces continuu de desacralizae, in explicatii exterioare principiilor sI legitimitatii religioase. O astfel de desacralizare este in fapt o in-sacralizare. Ceea ce fusese o data profan devine sacru, iar ceea ce fusese sacru pentu societatile arhaice va capata, o data cu aparitia statului modern, o alta valoare exlicativa si intemeietoare.

Aparitia statului modern este un proces lent, in care legitimitatea de tip religios este inlocuita de legitmitatea de tip profan. Inca inainte de Revolutia franceza sI de Revolutiile engleza sau americana, detinatorii de putere politica vor gasi in institutiile statale punctul de reper, altul decit cele oferite de traditie sau de interesele personale. Este semnifcativa pentru aceasta mutare a reperelor pentru puterea politica o afirmatie a lui Ludovic XIII, care, in 1630, in celebra "Zi a prostilor" va refuza cererile mamei sale de promovare a unor functionari, spunind ca, pentru el statul este mai important decit familia sI relatiile personale.

Aparuse o noua entitate, o noua instanta de tip organizat si cu functie ordonatoare la nivel societal, care se propunea ca punct de reper pentru organizarea sI guvernarea societatii. Statul modern va cunoaste o evolutie lenta catre legitimitatea profana, care se va in-sacraliza prin instituirea unor valori marginale pentru societatile pre-statale. Legimitatea de tip religios pe care o pastrasera regii sI imparatii va ajunge la sfirsitul secolului al XVIII-lea desueta. Aparea o alta instanta pentru explicarea sI intemeierea statului: Poporul sau Natiunea.

Regele Frantei va fi obligat in 1789-1791 sa depuna juramintul de credinta care, intr-o ordine a instantelor de legitimare invocate, avea Poporul si Natiunea pe primele doua locuri, Dumnezeu venind intr-o a treia pozitie. Ceea ce repreenta, in fapt, un atac serios la simbolica legitimitatii puterii poltiice. Multimea, alcatuita din oameni ce se definau intr-un orizont istoric al participarii aparea astfel pe scena politica sI pretindea sa devina instanta care sa explice, sa accepte sI sa justifice ordinea politica. Dar, ce este ordinea politica?
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles