Revolutia burgheza din Anglia

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Revolutia burgheza din Anglia

. Premise social-economice
În Anglia, populaþia era de aproape 4 milioane de locuitori la începutul secolului al XVII-lea iar capitalismul era vizibil atât la oraºe cât ºi la sate.
În domeniul agrar apar primele forme de tip capitalist. Se dezvoltã manufacturile. În plan social apare noua nobilime ºi se dezvoltã burghezia.

2.Premise politice ºi ideologice
Anglia era un stat monarhic absolutist. Parlamentul englez se împotrivea dorinþei regelui Carol I Stuart de a vota noi impozite pentru rãzboaiele propuse.
Dezvoltarea politicã a Angliei a îmbrãcat ºi o ramurã ideologicã. Mesajul religios devine mai radical în epoca numitã puritanism.
Puritanii se caracterizeazã prin respectarea libertãþilor civile, viaþã simplã, cult religios fãrã strãlucire. Aceºtia se împart în douã grupuri: presbiterienii ºi independenþii. Presbiterienii sunt persoane mai în vârstã care doreau pãstrarea unitãþii organizãrii bisericii anglicane dupã principii calvine. Aceºtia anunþau democraþia parlamentarã în Anglia. Independenþii sunt protestanþi.

Numeroasele rãzboaie au adus Anglia într-o nouã crizã financiarã. Regele Carol I Stuart se vede astfel nevoit sã convoace parlamentul în 1628 pentru a vota noi impozite.
Parlamentarii refuzã noile impozite ºi impun regelui sã semneze petiþia drepturilor. Acesta semneazã actul dar în scurt timp dizolvã parlamentul.
În 1640, confruntat cu un conflict armat cu Scoþia, regele convoacã din nou parlamentul pentru a vota noi impozite. Opoziþia parlamentarã este din nou puternicã dar parlamentul a fost din nou dizvolvat. (Parlamentul cel Scurt).

3.Faza parlamentarã
Suspendarea parlamentului cel scurt a fost urmatã de înfrângerea de la Newbourn ºi de pierderea oraºelor Newcastle ºi Durham.
Armata regalã s-a retras în localitatea York. La 3 noiembrie 1640 parlamentul a fost din nou convocat Parlamentarii vor impune revizuirea proceselor politice, desfiinþarea unor impozite (ex. impozitul pe corãbii) ºi multe altele.
Victoria parlamentului a devenit deplinã dupã semnarea de cãtre Carol I Stuart a legii privind interzicerea dizolvãrii parlamentului fãrã consimþãmântul acestuia.
Radicalizarea revoluþiei parlamentare s-a realizat în momentul în care regele a primit mustrarea cea mare. În ianuarie 1642 a izbugnit revolta londonezilor care a obligat pe rege sã pãrãseascã Londra iar revoluþia intrã într-o nouã fazã.

4.Rãzboiul civil
Revolutia din Anglia se desfafosra pe fondul razboiului civil dintre armata regala (simpatizanþii regelui, marea nobilime ºi clerul anglican) si armata parlamentara (burghezia, noua nobilime, þãrãnimea).Incepe in anul 1641 cand parlamentul prezinta regelul Carol 1 documentul „Mustrarea cea mare” prin care se aduceau acuzatii absolutismului monarhic.Regele incerca sa-i aresteze pe semnatari,dar este nevoit sa parasesca tara pentru a-si gasi sprijinul financiar in mijlocul nobilimii din provincie si stabilindu-si cartierul general la Oxford..

Conflictul militar s-a declanºat în august 1642. Primele victorii au înclinat de partea armatei regale dar dupã ce în fruntea armatei parlamentare ajunge Oliver Cromwell acesta creazã armata noului model.
Începând cu 1643, parlamentarii au obþinut victorii dupã victorii: Marston-Moor (1644), Naseby (1645) ºi Preston (1648).
In dimineata zilei geroase de 30 ianuarie 1649,in fata palatului Whitehall, “Omul Carol Stuart “ este executat dupa ce a negat orice vinovatie.Cosciugul cu corpul neinsufletit a fost dus in capela castelului Windsor. Peste cateva zile a fost desfiintata Camera Lorzilor,considerata “o ramura a tiraniei”.

5.Republica ºi protectoratul lui Cromwell
Aceste evenimente au consemnat sfârºitul Marelui Rãzboi Civil, rãzboi ce a avut caracterul unei revoluþii burgheze deoarece s-a reuºit abolirea monarhiei absolutiste, aplicarea principiului separaþiei puterilor în stat, aplicarea ºi respectarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti. Astfel, în 1649 se proclamã Republica sub forma "Commonwealth"-ului, în care puterea legislativã aparþinea, în continuare, Parlamentului, iar cea executivã unui Consiliu de stat, în frunte cu Oliver Cromwell. Parlamentul ºi Consiliul de Stat au elaborat o serie de mãsuri care vizau cucerirea unor teritorii (Scoþia ºi Irlanda); apar aºezãminte care vizau comerþul ºi navigaþia.

În plan intern, desosebirile doctrinare dintre Parlament ºi armatã cauzeazã tensiuni, apãrând diferenþe de interese între moderaþi ºi radicali. Cromwell îºi impune, treptat, autoritatea, culminând cu dizolvarea "Parlamentului cel Lung" (1653) ºi promulgarea a diferite instrumente de guvernare prin care se instituia în Anglia o dictaturã militarã numitã protectorat.
Puterea executivã a fost încredinþatã lordului protector Oliver Cromwell ºi unui Consiliu format din 21 de membri.
Puterea legislativã a aparþinut lordului protector ºi parlamentului unicameral. Dreptul la vot rãmâne censitar; catolicii ºi regaliºtii au fost excluºi din viaþa politicã.

În 1657 s-a promulgat o Constituþie prin care puterea lordului protector rãmâne cea mai importantã.
În 1658 Oliver Cromwell moare urmându-i la conducere fiul sãu Robert Cromwell, ce s-a dovedit a fi incapabil sã facã faþã opoziþiei, permiþând astfel trecerea la urmãtoarea etapã : Restauraþia stuarþilor.
« mai multe referate din Istorie