Republica Moldova

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Liceu

Referat despre Republica Moldova
Frontierele și suprafața.
Republica Moldova se învecinează cu Ucraina și România. Frontiera cu România se desfășoară pe râul Prut și pe un sector mic, de circa 900 de metri, pe fluviul Dunărea. Cu Ucraina frontiera este formată din trei sectoare. Sectorul nordic al frontierei, sub formă de linie șerpuită ce unește satele Criva și Naslavcea, urmând î[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Republica Moldova

Referat despre Republica Moldova
Frontierele și suprafața.
Republica Moldova se învecinează cu Ucraina și România. Frontiera cu România se desfășoară pe râul Prut și pe un sector mic, de circa 900 de metri, pe fluviul Dunărea. Cu Ucraina frontiera este formată din trei sectoare. Sectorul nordic al frontierei, sub formă de linie șerpuită ce unește satele Criva și Naslavcea, urmând în mare parte linia de cumpănă dintre Nistru și Prut. Sectorul de est în nord și în sud-estul extrem se desfășoară pe fluviul Nistru, iar în regiunea centrală granița traversează ramurile de sud-vest ale Podișului Podoliei. Sectorul de sud al frontierei cu Ucraina începe la sud de Giurgiulești și continuă prin vecinătatea localităților Cișmichioi, Basarabeasca, Palanca.
Între aceste limite, în rezultatul reglementării problemelor de frontieră cu Ucraina pe porțiunea adiacentă sectorului Basarabeasca, suprafața Republicii Moldova la 01.01.2002, în raport cu a.2001, s-a majorat cu 0.144 km, și alcătuia 33483.5 km2 (Anuarul statistic, 2002).

Numărul populației.
Organizarea administrativ-teritorială. În a.2000 numărul populației Republicii Moldova alcătuia 4300 mii locuitori, densitatea ei fiind de 128 locuitori/km2.

În 2002 conform legii adoptate de Parlament la 01.01.1999, teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub raport administrativ, pe două niveluri:
- comunele (satele) și orașele (municipiile) și
- județele, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și municipiul Chișinău.

Ulterior, la 01.10.1999, în baza județului Cahul, a mai fost creat județul Taraclia. Au fost prevăzute posibilități de a li se atribui “forme speciale de autonomie” și pentru localitățile din stânga Nistrului.

Relieful. Formațiuni morfolitogenice.
Majoritatea teritoriului Republicii Moldova este ocupat de partea de est a unei unități integre de relief, Podișul Moldovei, care se prelungește de la piemontul Obcinelor Bucovinei și Subcarpații Moldovei în vest și până la fluviul Nistru în est. În partea stângă a Nistrului pătrund ramurile de sud-vest ale Podișului Podoliei. În cadrul acestor unități majore, în afară de relieful de podiș, se întâlnește relief de dealuri și de câmpie.

În interfluviul Prut-Nistru, Podișul Moldovei este cuprins între 429 m (Dealul Bălănești) și 4 m în lunca Nistrului (comuna Palanca). În acest spațiu amplitudinea absolută a reluefului diferă de la 20-60 m în Câmpia Nistrului Inferior, 120-150 m în Depresiunea Ialpugului, 200-250 m în Câmpiile Prutului de Mijloc și a Cuboltei. În unitățile de podiș și dealuri altitudinile absolute ating valori mai mari, fiind de circa 280-300 m în Colinele Tigheciului și în Podișul Moldovei de Nord, de circa 320-350 m în Podișul Nistrului și Dealurile Ciulucurilor. În Podișul Codrilor Bâcului aceste valori uneori întrec de circa 400-420 m.

Relieful, de rând cu alte elemente geoecologice, biotice și elementele socio-umane au contribuit la formarea și evoluția peisajelor geografice și a ecosistemelor. Formarea complexului geoecologice, constituit din așa elemente cum sunt relieful, structura geologică, condițiile climatice și cele hidrice, a avut loc la sfârșitul pleistocenului superior și în prima jumătate a holocenului. În această perioada s-a definitivat în mare parte formarea majorității elementelor geomorfologice și geologice, inclusiv și a unui așa element cum sunt luncile râurilor. Complexul biotic (vegetația, lumea animală, solurile) se formează în ansamblu în a doua jumătate a holocenului.

Astfel, prima etapă în formarea peisajelor geografice și a ecosistemelor contemporane este perioada de formare a componentelor geoecologice, inițial a reliefului și a rocilor parentale sau a subsistemului geomorfologic care, ulterior, a reprezentat componenta de bază a geosistemului când, în contact cu elementele hidrotermice, se formează depozite și forme noi de relief.

Interacțiunea subsistemului geomorfologic relativ mai stabil cu elementele mai mobile ale mediului cum sunt, în primul rând, cele climatice și cele hidrice, a contribuit la diferențierea diverselor formațiuni morfolitogenice. Dintre acestea menționăm:

1. Podișurile fragmentate, apărute ca rezultat al interacțiunii dintre specificul alcătuirii geologice și ale mișcărilor mai intensive tectonice și ale oscilațiilor pronunțate climatice din pleistocen. La această categorie putem atribui Regiunea Codrilor Bâcului, Podișul Moldovei de Nord, Colinele Tigheciului. În așa condiții are loc formarea și a diferitelor tipuri de depozite cuaternare, reprezentate prin loessuri, argile loessoide, nisipuri și petrișuri;
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles