Reptile

3x puncte

categorie: Biologie

nota: 7.35

nivel: Liceu

     Clasa reptilelor este foarte heterogena, având importanta evolutiva deosebita, caci din ele s-au desprins ramuri care au dus mai departe la individualizarea pasarilor si mamiferelor. În clasificarea nenumaratelor tipuri de reptile, paleontologii iau în considerare caracterele scheletului, mai ales conformatia craniului.

      Unele reptile primitive, carbonifer-permiene, din [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Reptile

     Clasa reptilelor este foarte heterogena, având importanta evolutiva deosebita, caci din ele s-au desprins ramuri care au dus mai departe la individualizarea pasarilor si mamiferelor. În clasificarea nenumaratelor tipuri de reptile, paleontologii iau în considerare caracterele scheletului, mai ales conformatia craniului.

      Unele reptile primitive, carbonifer-permiene, din grupul Cotylosauria, prin structura craniului si a scheletului în general, denota asemanari cu stegocefalii de tipul Seymuria.

      Alte reptile, din grupul Theriodontia, în decursul permo-triasicului, dobândeau multe caractere foarte apropiate de ale mamiferelor, mai ales privind dentitia, conformatia craniului etc.

     Fata de aceste grupe primitive, adeseori cu caractere colective, de-a lungul erei secundare s-au individualizat ramuri de reptile, de cele mai multe ori foarte specializate, care au reusit sa domine toate mediile de viata.

      Dintre reptilele de uscat retinem grupul dinozaurilor (deinos-teribil, suara-sopârla, l.greaca ), care reuneste diferite tipuri, câteodata de forme dintre cele mai bizare. Multe dintre ele au capatat dimensiuni impresionante, ceea ce, dealtfel, vrea sa sugereze si numele ce li s-a dat. Unii dintre acesti dinozauri erau erbivori, iar altii, dimpotriva, s-au adaptat la un regim carnivor. În cadrul dinozaurilor erbivori s-au realizat cele mai extraordinare si mai robuste tetrapode existente vreodata pe planeta noastra. Istoria lor se deruleaza de-a lungul perioadelor jurasic-cretacic, deci pe parcursul a 120 milioane de ani. Mai bine cunoscute sunt genurie:

      Brontosasurus,gasit în depozitele jurasic-superioare din America de Nord, atingea o lungime ce putea depasi 20 m si cântarea circa 30 t. Corpul enorm era sprijinit de patru membre scurte, masive si cilindrice, adevarati "piloni de sustinere". Imensul "deal de carne si oase " era înzestrat cu un cap mic, ce se pare ca abia putea sa coordoneze putinele miscari de care era în stare uriasa reptila;

      Diplodocus, contemporan cu brontozaurul, este considerat a fi fost cel mai lung dintre dinozauri: aproape 27 m! Coada, de vreo 9-10 m, ca un... bici enorm, trebuie sa fi constituit o arma defensiva eficace. Gâtul subtire si lung de 5 m, purta un cap mic, de numai 70 cm!

      Tot din jurasicul superior nord-american s-a descris si imensul Brachiosaurus, gasit mai târziu si în depozitele continentului african. Denumirea ("sopârla cu brate") îi vine de la bratele anterioare mult mai lungi decât cele posterioare. Scheletul unui brahiozaur, descoperit în Africa, are o lungime totala de 23 m si o înaltime, la greaban, de 6 m. Datorita lungimii membrelor anterioare si a gâtului, capul acestui animal se afla la aproape 12 m deasupra solului. Greutatea exemplarului amintit este estimata la 78 t. S-au gasit oase izolate apartinând la aceeasi specie, ce depaseau dimensiunile celor din scheletul complet; aceasta i-a facut pe specialisti sa creada ca erau brahiozauri si mai mari, de pâna la 100 t greutate.

      Greutatile amintite erau într-adevar extraordinare pentru niste animale terestre. Se presupune, de aceea, ca acesti uriasi duceau o viata amfibie, asemanatoare cu a hipopotamilor actuali.

      În rastimpul jurasic superior-cretacic inferior a trait si Stegosaurus, de la care s-au conservat schelete complete mai ales în terenurile nord-americane. Parti de schelet au fost gasite si în Europa. Probabil ca traia în regiuni mlastinoase, cu vegetatie luxurianta, dar se apreciaza ca era adaptat si zonelor zvântate, cu vegetatie luxurianta, din interiorul continentului. Armura osoasa dorsala, formata din doua rânduri de placi ce în regiunea codala se transforma în tepi puternici, constituie un caracter esential al stegozaurilor.

     Din cretacicul inferior de pe teritoriul belgian s-a descris Iguanodon, dinozaur biped, de 8-10 m lungime si 4-5 m înaltime. La mers, iguanodonii se serveau numai de membrele posterioare, bine dezvoltate; labele anterioare erau scurte. Coprolitele împietrite ale iguanodonilor arata ca preferau ramuri tinere de copaci, pe care le ajungeau cu ajutorul limbii lor lungi, la fel ca girafele de astazi. Numele acestor fosile vrea sa sugereze asemanarea lor cu iguanele actuale, reptile din America.

     Binecunoscuti sunt si "dinozaurii cu coarne", care au trait în cretacic. Triceratops, din cretacicul nord-american, avea un corp îndesat, de 8,5 t greutate si 6-8 m lungime. Se remarca prin craniul sau enorm, aparat de trei coarne; o placa osoasa se prelungea acoperind gâtul scurt si masiv al reptilei. Triceratopsii erau erbivori, avântându-se mult spre interiorul continentului, multumindu-se cu ierburi tari si aspre.

     Aceste cohorte de erbivore, de o extraordinara diversitate, aveau numerosi dusmani, individualizati chiar din cadrul dinozaurilor - erau asa-numitii dinozauri carnivori, ce urmareau erbivorele, atacându-le fara crutare. De aceea nu ne miram ca în celebrele culcusuri fosilifere de dinozauri din America de Nord, din Mongolia etc., alaturi de erbivore se întâlnesc si carnivore.

     Tyranosaurus, din cretacicul superior, ramâne cel mai salbatic pradator din cadrul dinozaurilor. Corpul, asemanator cu al unui cangur, putea atinge 15 m lungime, 6 m înaltime, si cântarea circa 7 t; se apreciaza ca fiind cel mai mare carnivor al tuturor timpurilor.

     Reptilele zburatoare. Spre începuturile evolutiei lor, în jurasic, reptilele zburatoare (Pterosaurienii) erau de dimensiuni modeste. Mai târziu, în cretacic, au atins dimensiuni impresionante - de ordinul mai multor metri; dar tot în cretacic pterosaurienii au disparut fara sa-si lase urmasi. La aceste reptile s-a realizat un soi de aripi, care avea sa le dea posibilitatea sa zboare. De fapt, "aripa" era facuta dintr-o membrana pieloasa, prinsa între membrele anterioare si corp; n-ar fi exclus ca aceste "sopârle zburatoare" sa fi fost la început doar niste stângace planoare vii, care, mai apoi, s-au perfectionat. Uriasul pterosaurienilor este considerat Pteranodon-ul, gasit în cretacicul superior nord-american, cu anvergura aripilor de 7-8 m. Se remarca prin ciocul sau enorm, de aproape 1 m lungime, care spre partea dinapoi era contrabalansat de o creasta osoasa impunatoare. Se pare ca pteranodonii duceau o viata asemanatoare cu a albatrosilor actuali.

     Reptilele marine mezozoice au atins o diversitate asemanatoare cu ceea ce semenii lor au realizat pe uscaturile continentale. Viata acvatica a determinat transformarea membrelor în "palete înotatoare" si, bineînteles, o adaptare corespunzatoare a corpului.

     Ihtiozaurii sau "sopârlele-pesti"se considera a fi fost grupul de reptile cel mai bine adaptat mediului acvatic. Un mare paleontolog (G. Culvier) le definea ca animale carnivore lacome cu "bot de delfin, dinti de crocodil, cap de sopârla si labe de cetaceu". Conformatia "sopârlelor-pesti" arata în mod clar ca erau în întregime tributare apei, fiind incapabile sa se catere pe tarm. Primii ihtiozauri si-au facut aparitia în triasic, iar în decursul jurasicului au atins apogeul; în cretacicul inferior au devenit din ce în ce mai rari, pentru ca în cretacicul superior sa se stinga definitiv.

     Pleziozaurii s-au adaptat mediului marin în mod diferit de grupul precedent. Structura reptiliana originala a suferit modificari mai putine. De fapt, aceste reptile "alunecau" pe apa de maniera broastelor testoase sau a pinguinilor actuali, folosindu-se de înotatoarele lor ca de un fel de palete. Din cauza gâtului lung, sinuos, pleziozaurii au mai fost numiti si "sopârle-lebede". Au fost raspânditide-a lungul întregii ere mezozoice, dar mai cu seama în marile jurasice.

     Ar mai fi de amintit si alte grupe de reptile care au populat mai cu seama marile si uscaturile perioadelor erei secundare, dar ne vom opri aici, nu, însa, înainte de a retine ca din cretacicul superior al Bazinului Hateg s-au descris mai multe forme de dinozauri, pterozauri, crocodili etc.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles