Replica Institutului Cultural Roman din New York la scandalul romanesc cu zvastica si sex

1x punct

categorie: Istorie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Continuand politica sa curatoriala de sustinere a artelor vizuale romanesti emergente, ICRNY a invitat la New York trei dintre cei mai activi si mai provocatori street artisti romani: IRLO, Omar si Nuclear Fairy. Acestia sunt cunoscuti in Romania pentru lucrarile lor de pe peretii marilor orase, care pot fi insa intalnite si in spatii precum librariile Carturesti din 555w225f Bucuresti si Cluj, t[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Replica Institutului Cultural Roman din New York la scandalul romanesc cu zvastica si sex

Continuand politica sa curatoriala de sustinere a artelor vizuale romanesti emergente, ICRNY a invitat la New York trei dintre cei mai activi si mai provocatori street artisti romani: IRLO, Omar si Nuclear Fairy. Acestia sunt cunoscuti in Romania pentru lucrarile lor de pe peretii marilor orase, care pot fi insa intalnite si in spatii precum librariile Carturesti din 555w225f Bucuresti si Cluj, terasa Teatrului National din Bucuresti, calcanul de pe strada Arthur Verona, skate park-ul din Herastrau, clubul Amsterdam (fost Cina), Metroul Bucuresti, clubul Cuba din Pitesti, resedinte personale sau spatii comerciale din intreaga tara, dar si in publicatii precum ziarul Cotidianul, revista de creatie contemporana Omagiu, revista Hardcomics, jurnalul ilustrat Aooleu, revista TimeOut Bucuresti.

Expozitia Freedom for Lazy People a avut parte de sustinerea Wooster Collective (www.woostercollective.com), cel mai important site de street art din SUA, atragand un public numeros si divers in Galeria Romana. Printre acestia, cativa dintre membrii comunitatii din Murray Hill au tinut sa multumeasca ICRNY pentru energia pozitiva pe care aceasta expozitie o aduce cartierului lor, lucru confirmat si in titlul unei relatari din prestigioasa revista americana New York Magazine (a nu se confunda cu publicatia romaneasca mentionata mai sus): "Romanian Graffiti Artists Make Murray Hill Even More Fabulous" (http://nymag.com/daily/entertainment/2008/06/romanian_graffiti_artists_make.html).

Mai mult decat atat, cei trei au fost invitati de scenografa Marina Draghici si de regizorul-coregraf Bill T. Jones (laureat al Tony Award si un nume de referinta pe Broadway) sa picteze sala teatrului 37 Arts, unde va avea loc, la inceputul lunii august, premiera spectacolului dedicat legendei muzicii africane, Fela Kuti.

Merita remarcat ca este pentru prima oara cand un institut cultural european organizeaza o expozitie de street art in SUA (conform Sarei si lui Marc Schiller, fondatorii Wooster Collective), si ca aceasta forma de manifestare artistica este prin excelenta reprezentativa pentru libertatea creatiei.

Argumentele folosite de John Gabrian Marinescu pentru a discredita expozitia organizata de Institutul Cultural Roman din New York reiau teme de mult consumate in critica de arta si care apar astazi, prin anacronismul si agresivitatea lor, pur si simplu tendentioase. In acest sens, ne surprinde ca redactorii unor publicatii precum Evenimentul Zilei, Ziua, ai televiziunii Antena 3 sau ai portalului Ziare.com le preiau cu titluri senzationaliste (cuvinte cheie: "sex", "zvastica", "securisti") si le descriu ca reprezentative pentru viziunea intregii comunitati romanesti din diaspora americana. Ne vedem datori, asadar, sa reluam aceste teme si sa ne explicam optiunea.

John Gabrian Marinescu este revoltat mai intai de cateva dintre desenele si obiectele din expozitie, pe care le considera expresii ale "sexului si ale actului impreunator in sine" (sic!). Or, sexualitatea este departe de a fi principala tema a expozitiei. S-ar putea vorbi, mai degraba, despre o exhuberanta a experientei proxime pe care cei trei artisti o transpun instant, focalizand pe detalii semnificative, ca printr-un Polaroid organic. S-ar putea discuta despre reciclarea trairii in cotidian, despre incarcarea ei alegorica prin "reprezentari religioase viu colorate, serpi, paianjeni, animale-oameni, sloganuri si simboluri", dupa cum observa Catrinel Bartolomeu in articolul citat mai sus.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles