Rene Descartes - Meditatii metafizice

3x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.55

nivel: Liceu

Iar aici, dupa aceasta prima precautie, a barierei lingvistice reprezentata de limba latina, utilizata intr-o epoca in care si lucrarile de stiinte, si cele de metafizica incep sa fie redactate in idiomurile nationale ale respectivilor autori, el mai intreprinde inca o actiune, vasta si complexa: manuscrisul Meditatiilor pro-priu-zise este oferit unor cititori privilegiati, de verificat prestigiu [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Rene Descartes - Meditatii metafizice

Iar aici, dupa aceasta prima precautie, a barierei lingvistice reprezentata de limba latina, utilizata intr-o epoca in care si lucrarile de stiinte, si cele de metafizica incep sa fie redactate in idiomurile nationale ale respectivilor autori, el mai intreprinde inca o actiune, vasta si complexa: manuscrisul Meditatiilor pro-priu-zise este oferit unor cititori privilegiati, de verificat prestigiu intelectual, care isi elaboreaza observatiile, ce vor fi tiparite mai apoi in continuarea celor sase Meditatii, alaturi cu replica lui Descartes, care spulbera toate aceste impotriviri sau neintelegeri venite in intimpinarea demersului sau metafizic.

Rezultatul este o opera proteica, oarecum monstruoasa, cu un autor principal si citiva, nu co-autori, ci mai degraba: anti-autori, oricum un caz unic in istorie: o carte ce se oglindeste in propria ei postumitate, si se straduieste nu doar sa o invinga, ci si sa o modifice din temelii.

Din tot acest hibrid, diform si inegal, am ales de aceasta data, pentru cititorul roman, numai cele sase Meditatii metafiAZzice, miezul pur cartesian al operei, lasind deocamdata deoparAZte Observatiile si Raspunsurile la observatii, ca fiind de o importanta secundara. Asadar, in fata cititorului se inalta drept si abrupt muntele metafizic.

El trebuie escaladat direct si fara nici un ajutor, aceasta tocmai pentru a respecta spiritul specific al acestei filozofii. Tocmai in acest sens spuneam ca avem de-a face cu o carte ce se adreseaza unui numar restrins de cititori, si vom adauga: pe care singura si-i selecteaza prin dificultatile la care ii supune.

Iar invingerea acestora nu poate fi garantata de nici o masura precedenta, singura inzestrarea, asceza si amplitudinea mintii celui ce se consacra acestei lecturi, poate garanta sansa de a reusi. Nici o prealabila initiere nu poate fi aici utila, cita vreme temelia acestui demers filozofic consta toc-

mai din lichidarea pre-judecatilor. Cititorul nu numai ca nu treAZbuie sa fie pregatit pentru lectura Meditatiilor, dar cu cit va fi el mai putin pregatit, cu atit va fi si mai apt sa le strabata cu folos. in acest sens, profesionistii, elita, si cei de acest fel - sint aici de prisos.

Asadar, aceasta editie a Meditatiilor metafizice nu este una de culturalizare a publicului cititor. Modul acestei adresari catre public face abstractie de acea asa de consacrata procedura care presupune indeobste ca cel care alcatuieste cartea stie si se adreseaza unora care stiu mai putin decit el, pentru a-i instrui; ca, dupa toate probabilitatile, el este mai inteligent, face parte dintr-o casta a celor care stiu mai mult si care ii dascalesc si pe ceilalti, pe cei multi, pe care ii lumineaza.

Dar, pentru Dumnezeu!, cum sa nu admitem ca, oricit de buna parere am avea, noi astia, despre noi insine, este de presupus, daca nu altAZfel atunci fie si numai in virtutea legii numerelor mari, ca vor fi existind si cititori ai tai mai inzestrati decit tine, oricit de multi, putini vor fi fiind ei. Iar din perspectiva aceasta a adresarii catre cineva mai inteligent decit tine, toti ceilalti pot sa dispara, nici sa nu mai fie, caci oricum in linia acestei economii a gindului ei ar fi de neluat in seama.

Aceluia, cel mai inteligent, care va escalada cu succes zidul oblic, abrupt, al acestei metafizici, ii va fi usor sa observe ca pentru o filozofie ca aceasta eruditia reprezinta nu numai o prejudecata a carei inlaturare trebuie sa se intimple intr-o prima, imediata instanta, caci memoria ("mendax memoria" - AT VII, 24) intotdeauna pentru cunoasterea cartesiana, asa de instantanee si de lipsita de precedente, este nu numai o povara, ci adesea un atentat care suprima adevarul;

nu numai o prejudecata - deci, ci si o falsa tinta. Caci Descartes nu te invata, nici aici, nici pretutindeni aiurea in opera lui, ceva anume, el nu te informeaza, prin el nu dobindesti anumite cunostinte. Nu intim-plator este el autorul Discursului asupra metodei, cita vreme el nu ne transmite adevarul, ci doar drumul spre adevar, straAZbaterea si indeosebi tehnicile ei exemplare, si niciodata tinta.

Tocmai in acest sens, filozofia cartesiana nu reprezinta o ordine a materiei, o clasificatie - eventual in stil aristotelico-scolastic -a unor achizitii definitive ale gindirii, ci doar o ordine a ratiunii, a judecatilor, descrierea procedeului a ceea ce va fi fost descoperirea unui adevar presupus, si nu descrierea acelui adevar propriu-zis, propunerea unui model de exersare a gindului, a unei exemplaritati a cugetarii, care sa declanseze in tine insuti mecanica specifica unei cunoasteri.

(Putem deduce aceasta diAZsociere cartesiana din numeroase texte, precum in scrisoarea catre Parintele Mersenne, datata 24 decembrie 1640 (?), in care, prin referire explicita la aceste Meditatii metafizice, ni se spune: "Et ii est a remarquer, en tout ce que j'ecris, que je ne suis pas l'ordre des matieres, mais seulement celui des raisons: c'est-a-dire que je n'entreprends point de dire en un meme lieu tout ce qui appartient a une matiere, a cause qu'il me serait impossible de le bien prouver, y ayant des raisons qui doivent etre tirees de bien plus loins Ies unes que Ies autres; mais en raisonnant par ordre a facilioribus ad difficiliora, j'en deduis ce que je puis, tantot pour une matiere, tantot pour une autre; ce qui est, a mon avis, le vrai chemin pour bien trouver et expli-quer la verite" (ed. Alquie II 301, iar in ed.: Descartes, Correspondance, publiee (...) par Ch. Adam et G. Milhaud, Tome IV, pag 239-240). De la aceasta disociere porneste Martial Gueroult in studiul sau faimos, care a facut epoca in exegeza cartesiana: Descartes' selon l'ordre des raisons, 2 voi., Aubier, 1953).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles