Religiozitatea Mioritei

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.35

nivel: Liceu

O liturghie profana, autohtona. Asa cum stim din izvoarele scrise, legile naturii erau comune tuturor popoarelor trace ce vietuiau in intreg spatiul sud-est european. Politeismul greco-latin propagat de ar¬mata romana a razletit vechea religie. Al treilea strat de credinte religioase, monoteismul crestin, incepea deja sa inmu¬gu¬reasca. Si inainte ca noul cler sa institutionalizeze religia import[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Religiozitatea Mioritei

O liturghie profana, autohtona. Asa cum stim din izvoarele scrise, legile naturii erau comune tuturor popoarelor trace ce vietuiau in intreg spatiul sud-est european. Politeismul greco-latin propagat de ar¬mata romana a razletit vechea religie. Al treilea strat de credinte religioase, monoteismul crestin, incepea deja sa inmu¬gu¬reasca. Si inainte ca noul cler sa institutionalizeze religia importata din Orientul Mijlociu, in acelasi spatiu sud-est european functiona un crestinism de factura cosmica. Acesta nu era alt¬ceva decât o simbioza dintre credintele religioase autohtone, cosmice prin exce¬lenta, si dog¬mele noii religii. Convietuirea a fost posibila din pricina unei perfecte com¬patibilitati.

Cele mai pertinente teorii sustin ca acesta ar fi momentul prielnic zamislirii Mioritei. Re¬li¬giozitatea ei, de factura precrestina, e evidenta. Sentimentul evlavios care insoteste interpretarea baladei ne intareste aceasta convingere: “Desi e vorba de moarte, Miorita ne aduce liniste, pacea sfânta” (Savu Constantin, 69 de ani in 1944, Balteni-Peris-Ilfov); “Seara, dupa ce spun rugaciunea, spun si Miorita” (Tataru Sultana, 85 de ani in 1978, Gemenea, Dâmbovita); “Ciobanul a fost linistit; stia ca se duce cu nunta si cu toate ale lui, ca si cum ar trai. De dor, ciobanul a inviat. Dorul este izvorul de viata” (Raileanu Dochia, 18 ani in 1939, Izvoare-Floresti, Basarabia); “Daca mortul nu are pe nimeni se cânta Miorita din buciumi, ca sa auda izvoarele, muntii si sa-l jeleasca” (Bânca Elisabeta, 45 de ani in 1939, Topolog- Tucea); “Cunosc si Miorita auzita de la ciobani.

O cânt si la nunta, la sezatori, la zile mari”(Cociug Ion, 55 ani in 1939, Ostrov- Tulcea). (Miorita la daco-români si aromâni, Editura Minerva, Bucuresti, 1992.). Balada Miorita se cânta ca o liturghie. Ea aduce liniste, pace sfânta, seninatate si inaltare. E ca o rugaciune. Acelasi sentiment evlavios pe care ti-l confera textele biblice: el e dat de con¬tinut, de tematica, de un epic diluat, plin de lirism, de mesajul incifrat, subinteles, de iden¬ti¬ta¬tea pildei, de deznodamintul tragic dar plin de speranta (nunta); iar pe de alta parte de mono¬tonia versurilor, de monorima, de regimul metric de 5/6 silabe si de linia melodica.

Miorita e o liturghie autohtona, de sorginte populara, cu valente multiple de in¬ter¬pretare: se cânta la nunti, la inmormântari, la stâna, de sarbatori, la Craciun. O liturghie destinata spatiului profan, cotidian, larg – in antiteza cu liturghia preoteasca interpretata in spatiul ingust al bisericii. Inainte de a avea Biserica, românii aveau un templu care cuprindea Totul: casa, satul, câmpia, muntele si cosmosul. Miorita e liturghia profana destinata a fi sa¬vârsita in aceasta biserica atotcuprinzatoare.

Pe masura ce stratul credintelor dat de religia crestina a devenit tot mai consistent, sedimentându-se, s-a evidentiat pregnant proiectia “misterului cristologic asupra intregii naturi”. Miorita se incadra perfect in tipologia acestui mister. O nota in plus in favoarea “compatibilitatii intâmplatoare” era faptul ca pastorul din Carpati nu este nicidecum un zeu pagân, ci un om intre oameni. Un om care isi depaseste conditia, ridicându-se deasupra tuturor printr-un martiraj eliberator – act care i-a nimicit trupul, dar i-a salvat su¬fletul.

Astfel s-a invrednicit cu o conditie specifica divinitatii, fara ca prin aceasta sa devina “sânge din sângele” Creatorului. Dar cu timpul aceste amanunte s-au estompat si ceea ce a ramas sunt faptele lui exemplare, demne de-a fi crezute si admirate, precum si adeziunea de care s-a bucurat. Ucenicul dornic sa se initieze si sa se elibereze de frica de moarte devine profet si apostol al propriei “religii.”
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles