Religia la romani

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.85

nivel: Facultate

Fiecare om isi avea semidivinitatea , spiritul sau protector.Fiecare act al vietii lui statea , inca de la nastere , sub puterea unei vointe divine individuale.De asemenea , fiecare moment din activitatea sa practica: aratul , semanatul , secerisul , imblatitul , ficare isi avea semidivinitatea sa protectoare.Fiecare om isi avea si isi cinstea "geniul" sau - cum era numit spiritul originar , forta[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Religia la romani

Fiecare om isi avea semidivinitatea , spiritul sau protector.Fiecare act al vietii lui statea , inca de la nastere , sub puterea unei vointe divine individuale.De asemenea , fiecare moment din activitatea sa practica: aratul , semanatul , secerisul , imblatitul , ficare isi avea semidivinitatea sa protectoare.Fiecare om isi avea si isi cinstea "geniul" sau - cum era numit spiritul originar , forta divina care tutea fiecare persoana.Acestei infinitati de forte misterioase , amorfe , omniprezente (numina) le adresau romanii numeroasele lor acte de cult.

Din numarul nesfarsit al acestor numina s-au cristalizat apoi conceptele unor adevarati zei - Saturn , Vesta , Ianus , Marte , Neptun , Iupiter - forte active ale naturii , prezidand feluritele activitati , in primul rand agrare.Iupiter era invocat in ipostaza de zeu al luminii , al tunetului , al fulgerului , al ploii; mai tarziu , al victoriei si al confederatiei popoarelor italice.Iunona , sotia sa , era protectoarea casatoriei si a nasterilor.

Zeul preferat al romanilor esra insa Marte , devenit - in epoca istorica - zeul razboiului.Quirinus , zeul razboiului si unul din principalii trei zei in epoca monarhica , in epoca republicii a trecut pe planul al doilea.Ianus si Vesta au devenit zei din numina , cum erau la origine.Ianus , spiritul protector al portilor casei , care priveste spre trecut si spre viitor (de unde si reprezentarea lui cu doua fete : Ianus bifrons) , a devenit divinitatea oficiala a oricarui inceput de an - de unde si denumirea lunii ianuarie - si invocat primul in formulele de rugaciuni.

Vesta , vechea divinitate a focului dimestic , a devenit zeita focului sacru , protectoarea simbolica - prin focul sacru tinut mereu aprins - a Romei; colegiul preoteselor ei , vestalele , aveau in grija lor intretinerea acestui foc.Mai tarziu au capatat importanta zeita mestesugarilor Minerva (asimilata cu zeita intelepciunii a grecilor , Athena); sau zeita gradinilor , Venus - intrucatva echivalenta Afroditei grecilor.

Dar si acesti zei au ramas pentru romani niste reprezentari amorfe : cu lipsa de imaginatie care ii caracteriza , romanii nu i-au conceput in forme umane , si n-au inventat in jurul lor o mitologie - fermecatorul apanaj al fanteziei grecesti : "Acesti zei ramaneau vagi : fara personalitate , fara chip , fara legenda , aproape si fara nume , adeseori fara sex , nedeosebindu-se decat prin functiile lor si denumiti fiind , in cea mai mare parte , printr-un simplu adjectiv care indica rolul lor" (Albert Grenier).

Lipsit de sensibilitate metafizica , spirit prin excelenta pozitiv si practic , romanul nu era preocupat sa cugete asupra natura zeilor , asupra originii lumii , asupra mortii , a lumii de dincolo , sau a destinului dupa moartea sufletului.Ca urmare , zeii nu trezeau in sufletele romanilor nici sentimente nici emotii.Practicile lor cultice urmareau sa castige bunavointa divinitatilor si a spiritelor - sau sa le tina departe pe cele malefice.Romanii considerau ca zeii nu cereau sa fie iubiti - ci numai sa li se dea , prin actele de cult , ceea ce li se cuvenea.Religia romana - careia ii era straina si devotiunea si entuziasmul mistic - se caracteriza printr-o organizare pur rationala , rece , indeplinita ca o datorie civica , a cultului.

Religia avea mai degraba caracterul unui contract care reglementa precis raporturile dintre om si divinitate.Sa traiasca in pace si in relatii bune cu zeii - aceasta era tot ce urmareau romanii.O religie grava , solemna , sever organizata - dar formala , fara poezie , fara zboruri metafizice si fara elanuri mistice : o religie pur utilitara.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles