Relatiile economice dintre Bizant si musulmani intre secolele VII-IX

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 8.02

nivel: Liceu

Pierderea bogatelor provincii orientale ale Imperiului, si anume Siria, Palestina si Egiptul, cucerite de arabi si vestite din vechime atat prin dezvoltarea mestesugurilor, cat si prin marile lor orase strabatute de importante rute comerciale, spre India, spre Insula Ceylon si spre China, a reprezentat o puternica lovitura pentru mestesugurile si comertul Imperiului Bizantin. Din secolul al VIII-l[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Relatiile economice dintre Bizant si musulmani intre secolele VII-IX

Pierderea bogatelor provincii orientale ale Imperiului, si anume Siria, Palestina si Egiptul, cucerite de arabi si vestite din vechime atat prin dezvoltarea mestesugurilor, cat si prin marile lor orase strabatute de importante rute comerciale, spre India, spre Insula Ceylon si spre China, a reprezentat o puternica lovitura pentru mestesugurile si comertul Imperiului Bizantin. Din secolul al VIII-lea si mai ales din secolul al IX-lea, Imperiul Bizantin a reusit sa restabileasca partial legaturile sale economice si comerciale cu Orientul si sa isi largeasca in mare masura relatiile cu tarile europene.

Un loc insemnat in comertul international realizat de bizantini il ocupau schimburile comerciale cu Transcaucazia, cu Gruzia si cu Armenia. De asemenea, in aceasta perioada au fost pastrate legaturile comerciale cu Africa de Nord. Mestesugarii erau intalniti nu numai in orase, ci si pe domeniile manastirilor si ale stapanilor laici de pamanturi. Dupa pierderea provinciilor orientale, Constantinopolul concentra masiv activitatea economica a Imperiului, fiind situat la rascrucea celor mai importante drumuri comerciale ale lumii antice si medievale. Comertul pe uscat si comertul maritim ii aduceau Bizantului mult ravnitele produse ale Orientului.

Principalele articole pe care le importau bizantinii ramaneau matasea, fildesul, pietrele pretioase, blanurile si mirodeniile.
La randul sau, Imperiul Bizantin comercializa in Rasarit tesaturi de in si de bumbac, coloranti, sacaz, pietricele colorate cu oxizi metalici si cu aplicatii de foi de argint sau de aur pentru mozaicuri, iar in Occident si in regiunile nordice se exportau matasuri, emailuri, bijuterii si obiecte din fildes sculptat. In general, volumul exportului era sub nivelul cererilor, dar Bizantul realiza venituri considerabile din taxele si impozitele aplicate asupra regimului de tranzit.

O alta sursa importanta de venituri provenea de la caravanele si navele straine carora le erau puse la dispozitie cartiere speciale cu locuinte, depozite, hanuri, grajduri, pentru care negustorii plateau sume serioase. La baza operatiilor comerciale statea livra de aur (327 grame), unitate de calcul care cuprindea 72 sous (nomismata) de 4,54 grame aur. Nomismata cuprindea 12 miliaresia, monede de argint de aceeasi greutate, iar miliaresion cuprindea la randul sau 24 pholeis, monede de arama cu greutatea de 3,80 grame. [6] Monedele divizionare practic au disparut, devreme ce pana in secolul al X-lea erau in circulatie numai 3 monede.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles