Relatiile ecologice dintre microorganisme

1x punct

categorie: Biologie

nota: 9.19

nivel: Facultate

Intre populatiile ce coexista intr-o microbocenoza se stabilesc conexiuni (relatii interspecifice) ce determina atat structura, cat si functiile biocenozei ca suprasistem integrator. Cu cat conexiunile sunt mai diverse si variate, cu atat va fi si biocenoza mai complexa si mai stabila.

Relatiile intraspecifice sunt relatiile intrapopulationale, dintre indivizii aceleiasi populatii.[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Relatiile ecologice dintre microorganisme

Intre populatiile ce coexista intr-o microbocenoza se stabilesc conexiuni (relatii interspecifice) ce determina atat structura, cat si functiile biocenozei ca suprasistem integrator. Cu cat conexiunile sunt mai diverse si variate, cu atat va fi si biocenoza mai complexa si mai stabila.

Relatiile intraspecifice sunt relatiile intrapopulationale, dintre indivizii aceleiasi populatii. Aceste relatii sunt contradictorii si unitare in acelasi timp, determinand organizarea si functionarea populatiei in ecosistemul dat. Sunt contradictorii, pentru ca este vorba de competitie, pentru hrana si pentru reproducere, ca si in privinta apararii contra atacatorilor sau variatiilor conditiilor fizice, adica a supravietuirii.

Tot aici intra si relatiile dintre generatii, grija pentru descendenti si canibalismul. In evolutie au castig de cauza acei indivizi care asigura cel mai bine perpetuarea populatiei in ecosistemul dat. Sunt unitare, deoarece au ca rezultat tocmai cea mai buna adaptare a populatiei la mediul biotic si abiotc in care exisa.

O populatie a aceleiasi specii, pusa in conditii diferite poate sa-si dezvolte alte caracteristici in acelasi scop al adaptarii optime la conditiile date, deosebirile putand evolua in timp pana la aparitia unor specii noi.

Dar nu numai aceste relatii intraspecifice joaca rol in perpetuarea populatiei, ci mai ales relatiile interspecifice, adica intre populatii diferite, care pot apartine aceluias nivel trofic sau unor nivele trofice diferite. Aceasta deoarece o biocenoza sau un biom, mai precis un ecosistem (incluzand si factorii abiotici), functioneaza ca un tot in continua evolutie si transformare, interactiunile dintre populatii jucand un rol fundamental.

Cele mai importante relatii pe care le intalnim fie in interiorul aceleiasi populatii, fie intre populatii diferite, fie si intr-un caz si intr-altul, sunt competitia, relatia pradator-prada si simbioza, cu variantele lor. O sistematizare a interactiunilor interspecifice este redata in tabelul de mai jos. Efectele relatiilor interspecifice pot fi pozitive (+), negative (-) sau neutre (0) asupra densitatii populatiilor implicate.

In afara de tipurile de relatii mentionate in tabel mai exista si relatii de neutralism. Neutralismul prezinta relatii manifestate prin indiferenta totala intre doua sau mai multe specii de microbi. Acest mod de relatii este rar intilnit si se produce doar cind specii sunt separate geografic (se afla la distante mari) sau trofic (nu au aceleasi cerinte nutritive).

RELATIILE SIMBIOTICE ASOCIATIVE
Mutualismul este o relatie obligatorie, ambele populatii profitand de pe urma convietuirii. Acest tip de relatie este foarte raspandit in natura, majoritatea speciilor convietuind cu altele. Lichenii sunt un exemplu de mutualism impins la extrem, cand asocierea dintre ciuperci, alge si bacterii a dat nastere unor organisme (respectiv specii) noi.
Acest mod de relatie poate fi pus in evidenta utilizind medii de cultura insufucuente pe cae nici una din speciile ercetate nu poate existe independent.

Rivers a demonstrat ca bacteriile speciei Haemophilus canis si H. parainflunezae nu cresc atunci cind sunt insamintate in apa peptonata separat, dar in asociatie manifesta o crestere abundenta. Studiul activitatii metabolice a acestor bacterii a demonstrat ca fiecare din ele sintetizeaza un factor de crestere necesar celeilalte.

Astfel H. canis produce factorul V (coenzimele I si II ale dehidrazelor piridinice, respectiv NAD - nicotin-adenin-dinucleotid si NADP - nicotin-adenin-dinucleotid trifosfat). H. parainflunezae produce factorul de crestre X (hematina).

Acesti factori de crestere sunt produsi de fiecare specie pentru necesitatile proprii, dar fiind sintetizati in exces ei sunt eliminati in mediul extern de unde este preluat de specia vecina care nu este capabila sa si-l produca. Un alt exemplu il constituie asocierea intre microrganismele
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles