Relatia dintre incipit si final Moara cu noroc

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.71

nivel: Liceu

Neliniștea se instalează la prima apariție a lui Lică la han. Confruntarea dintre cei doi ilustrează lupta dintre omul cinstit care binecuvântează locurile și spiritul malefic al lui Lică. Acceptând condițiile impuse de Lică de a-i spune „cine trece, cine zice și cine ce face”, primind însemnele porcilor săi și acceptând să primească în schimbul banilor niște „grăsuni” fura[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Relatia dintre incipit si final Moara cu noroc

Neliniștea se instalează la prima apariție a lui Lică la han. Confruntarea dintre cei doi ilustrează lupta dintre omul cinstit care binecuvântează locurile și spiritul malefic al lui Lică. Acceptând condițiile impuse de Lică de a-i spune „cine trece, cine zice și cine ce face”, primind însemnele porcilor săi și acceptând să primească în schimbul banilor niște „grăsuni” furați, Ghiță nu mai are cale de întoarcere și așteaptă următorul pas al lui Lică. Pentru a i se opune își ia anumite măsuri care se dovedesc inutile ( 2 pistoale, o slugă nouă, niște câini).

Cu ultimele semne ale moralității, Ghiță face efortul de a renunța la câștigul necinstit și de a-l trăda pe Lică. Comite însă două greșeli: nu îi mărturisește lui Pintea că o parte din banii pe care îi schimba îi rămânea lui și o folosește pe Ana drept momeală pentru a-l surprinde pe Lică la han cu dovezile asupra lui (banii din șerpar). Recunoscând că a greșit, dar că nu o poate lăsa pe Ana în urma lui, Ghiță își înjunghie soția cu gândul de a se sinucide apoi.

Opera este clasică prin rigoare, structura simetrică, cu acțiune gradată în cele 17 capitole. Personajul este construit cu mijloace tradiționale (din exterior prin raportare la medii, la fapte și la alte personaje), dar preponderente sunt mijloacele proyei analitice, respectiv: prezentarea confluctului interior, folosirea stilului indirect liber (autorul redă presupusele gânduri ale personajelor fără a folosi vorba de tip dicendi), a monologului și a dialogului.

Ultimul capitol, finalul, are valoare de epilog, subliniind ideea principală a operei și se află în relație de simetrie cu incipitul. Finalul este unul închis, destinele personajelor sunt trasate. În spiritul moralist al lui Slavici, cei care „s-au dat cu răul” trebuie să plătească acest lucru prin moarte, iar cei nevinovați scapă; în preajma Paștelui, bătrâna și copiii pleacă în oraș, în lipsa lor producându-se tragedia.

Locurile se purifică prin foc, iar personajul reflector vină să încheie moralizator, spunând că „așa le-a fost dată”.
Prin reluarea replicii personajului reflector, se realizează simetria incipit+final, care sugerează ciclicitatea vieții. Această construcție simetrică pune în evidență caracterul moraliyator al operei, conflictul evidențiind încălcarea unei norme morale care nu poate rămâne nepedepsită. Astfel, din relația incipit+final putem deduce concepția scriitorului potrivit căreia legile morale persistă asupra existenței umane.

Slavici este un adept al lui Confucius și, conform ideilor acestuia, aplică în „Moara cu noroc” principalele virtuți morale analizate de filosoful chinez : sinceritatea, cinstea, cumpătarea, opera devenind o pledoarie pentru echilibrul moral; scriitorul român este astfel „un autor pe deplin sănătos în concepție”. (M. Eminescu)
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.