Regimul socialist totalitar in Romania (1948-1989)

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.47

nivel: Liceu

Semnarea tratatului romano-sovietic, privind regimul granitei, la 27 februarie 1961, a creat impresia unei stabilizari a regimului frontierei, cel putin intre Romania si URSS. La 20 iunie 1961, prin Decretul 163 semnat de Gh. Gheorghiu-Dej, Consiliul de Stat al RPR ratifica traseul prin care Insula Serpilor, teritoriu romanesc, ramanea definitiv in granitele URSS, conform "documentelor de marcare [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Regimul socialist totalitar in Romania (1948-1989)

Semnarea tratatului romano-sovietic, privind regimul granitei, la 27 februarie 1961, a creat impresia unei stabilizari a regimului frontierei, cel putin intre Romania si URSS. La 20 iunie 1961, prin Decretul 163 semnat de Gh. Gheorghiu-Dej, Consiliul de Stat al RPR ratifica traseul prin care Insula Serpilor, teritoriu romanesc, ramanea definitiv in granitele URSS, conform "documentelor de marcare din 1948-1949".

Numai ca, sosit in vizita la Bucuresti, in zilele de 18-25 iunie 1962, Hrusciov, dupa cum isi amintea acelasi Bodnaras, a declarat oficialilor romani ca "Bulgaria este gata sa se alipeasca de Uniunea Sovietica si ca, din punct de vedere al oportunitatii, nu este bine sa se faca (sic) dar ca ei sunt gata sa se alipeasca si, sigur, in calea acestei orientari, pozitia Romaniei este o piedica". Cu acest prilej, Hrusciov a acuzat opozitia romaneasca fata de ideea unei colaborari supranationale, in cadrele generale oferite de CAER.

La scurt timp insa, liderul de la Kremlin a trimis o scrisoare guvernantilor Romaniei, in care "propunea valorificarea multilaterala si complexa a Dunarii, prin construirea si administrarea in comun a tuturor centralelor care se vor face pe Dunare, a terenurilor de irigatie, a baltilor de pescuit (sic!) etc. Atunci mi-am dat seama - recunostea Bodnaras - ce a fost cu explicatia tov. Jivkov la Varna, in 1961, ca Dunarea este un bun comun".In planul "Valev" s-au facut referiri concrete la tinutul romanesc dintre Dunare si Mare, deoarece practic intreaga Dobroge era inclusa in prevederile sale, cele doua harti anexa fiind cele mai bune dovezi in acest sens.


Erau prevazute, astfel, in cadrul problemei exploatarii comune, "stufarisurile in lunca si in special in Delta Dunarii", planul dezvoltarii industriei de ciment in care aparea orasul Medgidia, a industriei chimice specificandu-se necesitatea largirii productiei de ingrasaminte "fosfatice (in Dobrogea - Navodari)". Valev scria atunci despre punerea in functiune de "noi capacitati (termocentrale), inclusiv pe seama noii trepte a cascadei dunarene la Cernavoda, pe teritoriul Romaniei", despre problema imbunatatirii transportului pe Dunare, unde, in viziunea lui, "din raionul Delta Dunarii se transporta in amonte cantitati mari de minereu de fier, carbune si alte incarcaturi masive".

Vorbind despre ridicare nivelului apelor pe Dunarea Superioara, cu referire speciala la bratul Sulina, "chiar si cu cativa metri", Valev considera ca aceasta "o va face accesibila pentru vase maritime medii. In acest scop, se proiecteaza bararea cursului Dunarii de Jos, la Portile de Fier, in inca trei locuri, si anume pe linia Izlaz-Samovitz, la Cernavoda si Ismail-Tulcea (sau, dupa o alta varianta, Orlovka-Isaccea)". In final, consideratiile sale reconfirmau interesul constant al sovieticilor cel putin pentru Delta Dunarii: "probleme importante se ridica in legatura cu necesitatea dezvoltarii economice a regiunii Deltei Dunarii si a folosirii rationale a surselor sale de sol, vegetatie si peste.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles