Regimul politic al Italiei

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 7.61

nivel: Facultate

Marele Consiliul Fascist, întrunit în 24 iulie 1943, a dat câstig de cauză celor care urmăreau iesirea Italiei din război si încheierea păcii cu forTele aliate. Regele Victor Emmanuel s-a declarat adept al acestei poziTii si 1-a demis pe Mussolini, pe care 1-a înlocuit
în funcTia de prim-ministru cu Maresalul Bodoglio, Mussolini fiind arestat . Arestarea sa a însemnat de fado încetarea regi[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Regimul politic al Italiei

Marele Consiliul Fascist, întrunit în 24 iulie 1943, a dat câstig de cauză celor care urmăreau iesirea Italiei din război si încheierea păcii cu forTele aliate. Regele Victor Emmanuel s-a declarat adept al acestei poziTii si 1-a demis pe Mussolini, pe care 1-a înlocuit
în funcTia de prim-ministru cu Maresalul Bodoglio, Mussolini fiind arestat . Arestarea sa a însemnat de fado încetarea regimului fascist.
încheierea armistiTiului cu Anglia si Statele Unite nu a însemnat si sfârsitul războiului.

Trupele aliate au înaintat din sudul Italiei, unde debarcaseră, spre nordul Italiei. Mussolini a fost eliberat din închisoarea unde era deTinut si s-a proclamat conducătorul unei cvasi-republici (Republica Socială Italiană), în nordul Italiei, controlate însă, de Germania.
La 9 septembrie 1943 se constituie Comitetul de Eliberare NaTională, care si-a asumat încă de la început sarcina rezistenTei antifasciste. Noul organism va constitui în nordul Tării un guvern clandestin, fără baze constituTionale, în timp ce regele Victor-Emmanuel si Guvernul legal al Italiei se refugiază în sudul Tării.

In acest timp, partidele politice îsi reiau activitatea si îsi asumă roluri insurecTionale, unele dintre ele recurgând chiar la acTiuni cvasimi-litare. într-un climat politic si militar confuz si în lipsa unei unităTi naTionale, autoritatea regelui si a Guvernului său sunt tot mai mult contestate de diferite forTe sociale si, în primul rând, de Partidul Comunist, care exploatează în propriul interes vidul de putere. Partidele politice afiliate la Comitetul de Eliberare NaTională acceptă să recunoască Guvernul legal al regelui, cu condiTia retragerii
acestuia din viaTa politică .

După încheierea de la 3 septembrie 1943 a armistiTiului între Italia si AliaTi, la conducerea Tării s-au succedat câteva guverne a căror legitimitate politică era permanent contestată de adversarii aflaTi în opoziTie, în prag de anarhie politică, Guvernul condus de premierul Alcide De Gasperi hotărăste, printr-un decret emis la 16 martie 1946, consultarea electoratului printr-un referendum, în legătură cu viitorul regim politic si forma de guvernământ. Consultarea poporului se desfăsoară la 2 iunie 1946. Cu 12.718.641 voturi pentru (54,3%) si 10.718.502 voturi împotrivă, poporul italian se pronunTă pentru forma de
guvernământ republicană si pentru instituTiile democratice specifice regimului politic parlamentar.

De altfel, monarhia era dezavuată nu numai de comunisti, ci si de alte partide. Astfel, democrat-crestinii s-au pronunTat în favoarea formei de guvernământ republicane încă din luna aprilie 1946. Dezavuarea monarhiei ca instituTie s-a datorat, în parte, si regelui Victor-
Emmanuel al IlI-lea, care a refuzat să accepte instituirea, în 1922, a stării de asediu cerute de primul-ministru din acea vreme, pentru a se bloca astfel asaltul asupra Romei al echipelor fasciste conduse de Benito Mussolini, pe care 1-a numit, ulterior, prim-ministru . Imediat după referendum, la 16 iunie 1946, este proclamată republica. La începutul lunii mai, regele Victor-Emmanuel al IlI-lea abdicase în favoarea prinTului de Piemont, care a preluat coroana sub numele de Umberto al II-lea . In 5 iunie 1944, prinTul Umberto a fost numit de către rege, Locotenentul său general, având competenTa de a exercita prerogativele regale .

O Adunare Constituantă a fost însărcinată să adopte o nouă ConstituTie care să reflecte opTiunea electoratului italian. In Decretul-lege nr. 151 din 25 iunie 1944 se decide alegerea unei Adunări Constituante, prin vot universal, direct si secret. Prin acelasi act normativ s-a conferit competenTă legislativă Consiliului de Ministri, decretele-legi („decreti luogotenenziali") emise de acesta urmând să fie promulgate de Locotenentul general (instituTie care a înlocuit, practic, pe regele Victor-Emmanuel retras din viaTa politică) si supuse, ulterior, Parlamentului pentru a fi convertite în lege .

Adunarea Constituantă, compusă din 556 membri, dintre care: 207 democratcrestini, 115 socialisti si 104 comunisti, s-a reunit la 25 iunie 1946. Redactarea anteproiectului a fost încredinTată unei comisii parlamentare, dar a revenit unui grup restrâns, format din 18 deputaTi'. Proiectul a fost adoptat de Constituantă la 22 decembrie 1947 cu o largă majoritate. Elaborarea ConstituTiei a fost îngreunată de lupta pentru putere între cele trei mari partide reprezentate în Constituantă: democrat-cres-tinii, comunistii si socialistii, nici unul
dintre ele nedispunând însă de o majoritate parlamentară care să le ofere posibilitatea de a-si impune concepTiile politice si programul privind restructurarea constituTională a statului italian.

Astfel, în Adunarea Constituantă, în afara democrat-crestinilor, socialistilor si comunistilor, 41 de mandate reveneau reprezentanTilor Uniunii Democratice NaTionale (liberali, muncitori si independenTi), alte 89 de mandate au revenit unor formaTiuni politice reprezentative. Adunarea Constituantă a funcTionat ca parlament normal după intrarea în
vigoare a ConstituTiei, până la 31 ianuarie 1948. Textul ConstituTiei a fost, astfel, rezultatul unui compromis politic între susTinătorii
unei democraTii creionate în optica ideologică a socialistilor si susTinătorii unui parlamentarism liberal clasic. Din acest compromis au rezultat unele contradicTii între textele Legii fundamentale, ambiguităTi si chiar lacune de reglementare . ConstituTia a fost promulgată la 27 decembrie 1947 si a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1948. în 1963 si 1967 ConstituTia a suferit modificări nesemnificative.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles