Regere moare de Eugen Ionescu

5x puncte

categorie: Romana

nota: 7.92

nivel: Liceu

Regele este un simbol al omului, de aceea Guardul îi atribuie toate invențiile, toate meseriile, toate activitățile, cultivând delirul suprarealist. Procedeul, când prin vis pisica regelui, trecută prin foc, devine Margareta, se transformă într-un simbol final, iar subiectele dialogurilor absurde curg unele după altele spre a realiza frottage-ul paraŹnoic.

Toată lumea piere o dată [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Regere moare de Eugen Ionescu

Regele este un simbol al omului, de aceea Guardul îi atribuie toate invențiile, toate meseriile, toate activitățile, cultivând delirul suprarealist. Procedeul, când prin vis pisica regelui, trecută prin foc, devine Margareta, se transformă într-un simbol final, iar subiectele dialogurilor absurde curg unele după altele spre a realiza frottage-ul paraŹnoic.

Toată lumea piere o dată cu regele: „Pământul se năruie odată cu el. Stelele se fac nevăzute. Apa, focul, aerul, o lume, toate lumile pier " fiindcă: „ Din prima zi când se născuse, zămislise soarele". „Au mai fost spațiile fără margini, au fost stelele, a fost cerul, au fost oceane si munți, au fost câmpii, au fost cetăți, au fost oameni, au fost chipuri, au fost clădiri, au fost încăperi, a fost lumină, a fost noapte, au fost războaie, a fost pace...".

Se arată absurdul conceptului umanist, omul ca centru al universului, esența lui paranoică de a-și atribui funcțiile creatoare ale lui Dumnezeu, funcție pe care au subminat-6 toți dictatorii lumii, repetând actul paranoic al lui Lucifer, când a căutat să ia locul lui Dumnezeu din cer, sau cum o doresc cei ce se închină lui Lucifer, ca Baudelaire sau Tudor Arghezi: „Cercasem eu cu arcul meu/Să Te dobor pe Tine, Dumnezeu."

Finalul este un delir, care unește realitatea cu visul. Margareta, prima soție a regelui, se preface că-i înlătură din cale obiecte, ziduri, arme, mărăcini, umbre, prăpăstii, animale, ispite, în timp ce regele cu ochii închiși vede cum răsare o altă lume, alți sori, un tărâm de dincolo de oceane. Se poate face o paralelă la romanul lui Mircea Eliade Noaptea de Sânziene, unde eroii la fel caută eternitatea ca și Hyperion.

Analiza generala
Spirit terifiat de îndoieli și de neliniști existențiale, Eugen Ionescu a rămas fundamental o structură tragică. I-au displăcut retorica și patetismul solemn al tragediei, devenind un maestru, al derizoriului și al peiorativului. Modelele sale preferate din cultura națională au fost: I.L. Caragiale, căruia i-a și dedicat un mic studiu, adaptîndu-i schița Căldură mare în 1953, la Théâtre de la Huchette (“citadela” pariziană a reprezentărilor scenice ale operelor ionesciene), și Urmuz, cel mai notabil reprezentant al literaturii absurdului în beletristica națională, a cărui operă a tradus-o în limba franceză, între 1945-1949.

De cel dintîi l-au apropiat verva satirică, gustul comun pentru reliefarea clișeelor, a stereotipiilor de limbaj ale personajelor și intuirea caracterului periculos al delirului verbal, care justifică totul, chiar și aberația. Verbiajul declanșează un repertoriu de locuri comune, nonsensuri, truisme, ticuri verbale, putînd fi oricînd reluate cu scop strict auditiv.

Ele invadează scena, înlocuind, în mod aberant, acțiunea propriu-zisă. Sub o avalanșă de cuvinte străine unele de altele și de cei care le folosesc ignorîndu-le sensurile, mesajul devine nul. Personajele vor doar să vorbească, nu să comunice, nu ascultă pe nimeni, dar nu se mai ascultă nici măcar pe ele, codul semnificativ comun încetînd să mai funcționeze. Dacă la Caragiale logoreea demagogică mai însemna ceva, în viziunea lui Eugen Ionescu figura de stil dominantă este galimatiasul, care nu mai justifică nimic. De Urmuz l-a legat spiritual maniera de a insera, în chip firesc, anormalitatea în real: „Nu mai există anormal, pentru că anormalul a devenit obișnuit. Astfel, totul se aranjează...”, concluzionează ironic scriitorul.

Absurdul, repetat la nesfîrșit, își pierde trăsătura noutății și rarității, căzînd în banalitate. Ca și Urmuz, Eugen Ionescu vede în absurd o formă a absconsului și a încifrării, care pot fi revelate ori decodate. Satira comică i se pare forma cea mai adecvată de exprimare, deoarece pentru Eugen Ionescu “ironia este un mod de a vedea absurdul din existență și un mod de a trăi absurdul existenței” (Eugen Simion – Întoarcerea autorului). Instalat într-o angoasă perpetuă, din pricina absurdității vieții și a proximității morții, dramaturgul Eugen Ionescu a valorificat categoriile negative ale existenței: imposibilul, nesemnificativul, incoerentul, neconceptul, incomunicabilul, sugerînd starea de criză existențială.

Așa se explică frenezia descrierii anxietății, fervoarea dramatică a interogației, ideea coruperii generale a universului în care lucrurile și-au pierdut inocența, totul fiind contemplat dintr-un unghi de vedere comic, deoarece – prin contrast – tragicul se reliefează mai bine. Astfel, teatrul ionescian nu acceptă soluția unică a întîmplărilor, a stărilor, a acțiunilor însuflețite de personajele sale, nu oferă răspunsuri previzibile și nu are pretenția să moralizeze pe nimeni. Autorul acestui teatru nonconformist și al unor opere pe care le numește programatic “anti-piese” rămâne un spirit neliniștit, care dinamitează conștient judecățile de rutină, convenționalismul ideilor și comoditatea receptării mesajelor artei de către cititori (spectatori) în manieră tradițională.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles