Reflectii economice de Mugur Isarescu recenzie

7x puncte

categorie: Economie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Reflectii economice de Mugur Isarescu recenzie
Insa cea mai mare realizare a sa a fost infiintarea Institutului de Economie Mondiala al carui director a fost din 1970 pana in ultima clipa -30 august 1989. Aici a avut cinstea de a lucra si Mugur Isarescu, profesorul C. Murgescu avandu-l sub directa sa indrumare. Evidentiindu-l prin politete, tact, simtul umorului si o mare int[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Reflectii economice de Mugur Isarescu recenzie

Referat despre Reflectii economice de Mugur Isarescu recenzie
Insa cea mai mare realizare a sa a fost infiintarea Institutului de Economie Mondiala al carui director a fost din 1970 pana in ultima clipa -30 august 1989. Aici a avut cinstea de a lucra si Mugur Isarescu, profesorul C. Murgescu avandu-l sub directa sa indrumare. Evidentiindu-l prin politete, tact, simtul umorului si o mare intelepciune in intelegerea naturii umane, Mugur Isarescu ii pastreaza o aminitire neintinata.

Ca si M. Manoilescu, C. Murgescu a avut puterea sa-si exprime parerile liberale intr-o lume inchisa de la care cei tineri, printer care si M Isarescu ramaneau fascinati de participarea la adevarate colocvii intelectuale in domeniul economic.

In februarie 1989 Profesorul scria “am sentimentul ca in sfarsit omenirea incepe sa isi dea seama, daca vrea sa mai existe trebuie sa schimbe un curs care a determinat timp patru decenii irosirea unor uriase resurse umane, materiale, stiintifice si financiare”. Multi au crezut, atunci, ca Profesorul se referea numai la cursa inarmarilor, acum intelegem ca avea o bataie mult mai lunga. C. Murgescu ne-a lasat mostenire carti remarcabile intre care reprezentativa este “Mersul Ideilor Economice la romani”.

Alegandu-si mentorii in ordine cronologica, dupa aparitia in cariera sa, Mugur Isarescu il evidentiaza si pe academicianul COSTIN KIRITESCU, care in opinia lui Mugur Isarescu reprezenta un promotor al BNR; i-a fost profesor de moneda si in al doilea rand si nu in ultimul Costin Kiritescu reprezenta o punte solida intre anii interbelici si anii de tranzitie la economia de piata.

A scris peste 400 de studii si articole, aparute in publicatii romanesti si straine, cum ar fi Geneza monedei, Inflatia, Relatiile financiar valutare internatioanle, etc. Studii in care profesorul Kiritescu a dezvoltat cateva idei remarcabile:
- calitatea monedei depinde nu numai de eforturile Bancii Centrale, ci si de eforturile tuturor istitutiilor statle, ale agentilor economici, ale grupurilor sociale;
- cine aspira la o situatie mai buna si crede ca numai obtinand bani mai multi va ajunge la o asemena situatie se inseala, deoarece nu conteaza lumea marfurilor si serviciilor. Daca proprortiile acestei lumi raman neschimbate sau se ingusteaza, emisiunea suplimentara de bani se va solda doar cu inflatie si efectele sale conexe;
- politica monetara a Romaniei dupa 1991 a fost inspirata dn necesitatile tranzitiei de la economia centralizata la economia de piata. Ea a fost o politica pragmatica, nelegata de vreun curent teoretic; ea a trebuit sa opteze intre rau si mai rau, nu intre bine si rau.

LECTIA DE ECONOMIE
Mugur Isarescu merge dupa dictonul “omul invata cat traieste” si, acesta a invatat cateceva de la fiecare economist de elita pe care l-a intalnit de-a lungul carierei, fie el roman sau strain. Unul dintre marii economisti straini care l-a impresionat este Lawrence R. Klein, un mare savant distins cu premiul Nobel in economie, acordat pentru aplicarea sistematica a modelelor economice la scara macroeconomica si mondiala.

Legatura cu L.R. Klein isi are radacini in 1991 cand vine in Romania cu probleme economice, in urma legaturilor restabilite cu Banca Mondiala. La sediul BNR, unde s-au intalnit, M.Isarescu afirma ca “Profesorul I-a servit o adevarata lectie de economie”. Era important sa-l asculte mai ales ca Romania, ca si alte tari in tranzitie, a acceptat provocarea econometriei; exista o preocupare accentuata pentru diversitatea formelor economice generate de acest process, ce trebuie surprinse in modele specifice. Desigur, se constientizeaza si dificultatile inadaptarii la un astfel de system, rezultatele econometriei sunt mai slabe dar acest fapt nu I-a descurajat pe economistii din tara noastra.

Eforturile acestora sunt concretizate in Macromodelul economiei romanesti realizat in cadrul Comisiei Natinale de Prognoza cu asistenta USAID (modelul LORD-1993-1994), sau in Modelul macroeconomic pentru proiectii pe termen mediu, bazat pe modelul RMSM-X al Bancii Mondiale. (realizat cu sprijinul expertului in macromodelare Tanguy de Biolley in 1996), precum si in Modelul LINK, gestionat din 1995 de sectorul Modelare din Institutul de Economie Mondiala; la toate acestea se adauga Macromodelul economiei romanesti in tranzitie, realizat de un grup de cercetatori romani, sub coordonarea academicianului Emilian Dobrescu si cu colaborarea specialistilor de la Banca Nationala a Romaniei.

Intalnirea cu profesorul Klein a fost cu atat mai semnificativa cu cat ea nu constituie un fapt singular. Personalitati de seama ale lumii financiar bancare, de la Banca Mondiala, de la Uniunea Europeana, din alte institutii internationale au urcat la catedrele BNR, impartasindu-ne din invatatura, experienta si cultura lor.
ORGANISMELE DECIZIONALE
O prestigioasa catedra a devenit si Simpozionul de istorie si civilizarie bancara romaneasca, pe care Banca Nationala il organizeaza anual impreuna cu Fundatia culturala “Magazin istoric”si cu Asociatia Romana a Bancilor. Desfasurat toamna de toamna in Muzeul Bancii Nationale, simpozionul ii reuneste pe participantii fideli la procesul de formare a culturii bancare in Romania: reprezentanti ai Academiei Romane, ai vietii culturale , stiintifice, economice si politice, ai bisericii, mass-media si comunitatii bancare.

La un moment dat s-a dezbatut o tema sensibila: nevoia ca statul sa cedeze, acolo unde trebuie, locul pietei. Asta ar insemna ca statul sa lase in seama pietei impartirea resurselor, inclusiv a banilor, organizarea productiei si repartizarea profitului. Ceea ce nu innseamna nicidecum desparirea statului de economie. Mai cu seama ca economia de piata nu se poate dezvolta, nu se poate consolida fara institutii solide,si fara legi bune. Nici institutiile, nici legile nu pot sa existe fara stat.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles