Reconditionarea cuplajelor
5x puncte
categorie: Fizica
nota: 9.39
nivel: Facultate
Cuplaje permanente mobile elastice
Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire, sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice, se asigura si izolarea elect[...]
DOWNLOAD REFERAT
Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire, sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice, se asigura si izolarea elect[...]
Preview referat: Reconditionarea cuplajelor
Cuplaje permanente mobile elasticeSunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au: amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire, sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a arborilor. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. Prin utilizarea unor elemente nemetalice ca elemente elastice, se asigura si izolarea electrica a arborilor.
Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi, materialele elastice nemetalice se vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ restrans. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si sunt solicitate la socuri, necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate variabila. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se pot modifica.
Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice metalice
Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva, dupa cum rigiditatea arcurilor este constanta sau valabila.
Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice dispuse: coaxial fata de arbori (fig. 3.20a), radial (fig. 3.20b), axial (fig. 3.20c) sau tangential (fig. 3.20d) in raport cu semicuplajele.
a. Cuplaje cu arcuri dispuse radial
Din punct de vedere constructiv consta din: semicuplaj motor care are incastrate in butuc, pachete de arcuri lamelare si dispuse radial, semicuplaj condus care imbraca pachetele de arcuri.
b. Cuplaje cu arcuri dispuse axial
b1. Cuplajul cu arc serpuit
Se compune din doua semicuplaje cu flanse dintate radial (1), elementul elastic (2) si carcasa (3) (fig. 3.22) care serveste si ca rezervor de lubrifiant.
b2. Cuplajul cu arcuri multilamelare
Se compune din urmatoarele elemente: semicuplajul motor pe care sunt practicate locasurile de ghidare ale elementelor elastice metalice. Pentru ghidarea si centrarea pachetelor de elemente elastice pe cele doua semicuplaje se monteaza cate un inel de ghidare (STAS 5982/8.83).
Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. Deoarece in timplu functionarii intre lamele din pachet, in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. In functie de caracteristica cuplajelor, acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara. Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului cu arc serpuit.
b3. Cuplajul cu arcuri stift (Frost)
Din punct de vedere constructiv, se compune din semicuplaje (1) montate pe capetele de arbori (2) (fig. 3.24). Legatura dintre semicuplaje este realizata prin arcuri bara de torsiune de sectiune circulara (3) care sunt dispuse axial in gaurile evazate practicate pe suprafetele frontale ale semicuplajelor.
Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele (4). Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit.
Cuplaje permanente mobile elastice cu elemente elastice nemetalice
Mobilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare nemetalice cu comportament vasco-elastic. Acestea sunt confectionate din cauciuc sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. Arcurile se caracterizeaza prin: simplitate, capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie, amortizare superioara, volum minim si calitati de izolare electrica. Starea de tensiune din elementul intermediar poate fi de: compresiune (fig. 3.27a,b), forfecare (fig. 3.27c,d,e) sau torsiune (fig. 3.27f,g).
Proprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durabilitate respectiv insensibilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de temperatura) fata de cel natural il face sa fie preferat.
Cuplajele elastice
In conformitate cu standardele in aceasta categorie se cunosc urmatoarele tipuri:
• cuplaj elastic cu rozeta STAS 5982/2-80
• cuplaj elastic cu prisme STAS 5982/3-80
• cuplaj elastic cu disc frontal STAS 5982/4-81
• cuplaj elastic cu lamele STAS 5982/5-81
• cuplaj elastic cu bolturi STAS 5982/6-81
CUPLAJE PERMANENTE
Cuplajele permanente asigura legatura mecanica intre doi arbori cu axele in prelungire sau in unghi, legatura care poate fi facuta sau desfacuta numai cand arborii se gasesc in stare de repaus. Acest tip de cuplaj se construieste in urmatoarele variante: cuplaje permanente fixe si cuplaje permanente mobile.
Cuplaje permanente fixe
Cuplajele permanente fixe realizeaza asamblarea permanenta, rigida, a doi arbori ce trebuie sa fie perfect coaxiali. Datorita inexistentei elementelor elastice, socurile si vibratiile se transmit de la un arbore la celalalt. Montarea unor astfel de cuplaje trebuie facuta cu mare precizie, deoarece dezaxarea sau inclinarea axelor celor doi arbori produce, atat in cuplaj cat mai ales in lagare, eforturi suplimentare ce pot provoca defectiuni in fuctionarea lagarelor sau intregului ansamblu sau chear ruperea elementelor de imbinare.
Pentru micsorarea efectelor dezavantajoase enumerate, se impune folosirea unor arbori si a unor lagare cu rigiditate marita si se recomanda asezarea cuplajelor in apropierea lagarelor.
Avantajele utilizarii cuplajelor permanente fixe consta in simplitatea si costul lor scazut. Din multitudinea formelor constructive de cuplaje permanente fixe, in cele ce urmeaza se vor studia cele mai utilizate tipuri.
Cuplaje manson
In functie de posibilitatile de montaj, asemenea cuplaje se construiesc in doua variante: cu manson monobloc si cu manson din doua bucati.
a) Cuplaje permanente fixe cu manson monobloc, alcatuite dintr-o bucsa montata pe capetele arborilor ce transmite momentul de torsiune prin intermediul stifturilor (fig. 10.4 a), penelor (fig. 10.4 b), canelurilor sau prin asamblari presate pe con (fig. 10.4 c,d).
Fata de avantajul formei simple, asemenea cuplaje prezinta urmatoarele dezavantaje: gabarit mare de lungime, imposibilitatea unei centrari perfecte a arborilor datorita modului de actiune a penelor, dificultati de montaj, fiind necesara deplasarea axiala a unuia dintre arbori. Cuplajele manson monobloc sunt utilizate rar, la turatii mici, pentru diametre pana la 125mm.
b) Cuplaje permanente fixe cu manson din doua bucati, alcatuite din doua semicuple fixate pe capetele arborilor care urmeaza a fi cuplati cu ajutorul inelelor de strangere sau cu suruburi.
Cuplaje cu flanse
Acest tip de cuplaj este constituit din doua flanse, cate una montata pe capatul fiecarui arbore, prin sudare, intr-o imbinare cu strangere sau fac corp comun cu arborele. Asamblarea semicuplajelor se realizeaza cu suruburi.
Cuplajul permanent fix cu flanse este construit in doua variante:
- tip A (fig. 10.8), prevazut cu prag de centrare (prezinta dezavantajul obligativititatii existentei deplasarii axiale a unuia dintre arbori);
- tip B (fig. 10.9), cu inel de distantare, dintr-o bucata sau doua bucati.
Cuplajele cu flanse permit si asamblarea arborilor cu diametre diferite.
Cuplaje cu dinti frontali
Cuplajele cu dinti frontali pot transmite momente mari de torsiune in ambele sensuri. Ele sunt utilizate pentru asamblarea rotilor dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua roti dintate sau a discurilor pe capatul arborelui sau chear pentru imbinarea directa a doua dintate sau discuri intre ele.
In exemplul din figura 10.10, cele trei roti dintate au fetele frontale ale butucilor cu dinti care se intrepatrund sub strangerea puternica a surubului „s” si a piulitei „p”. Prin acest cuplaj se realizeaza o asamblare solida, cu cel mai redus gabarit dintre toate cuplajele permanente fixe. Dantura serveste totodata si ca mijloc de centrare. « mai multe referate din Fizica


