Razboiul ruso-turc din 1806-1812 in decrierea calatorilor straini

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.91

nivel: Liceu

Reinhard, cu sotia si cu un copil, intra in tinutul locuit de romani pe Seghedin si urmeaza calea pe care o cunoastem. Si scriitoarea vede hoti furci si aude de ispravile bandelor, a caror alcatuire era determinata, cum stii de abuzurile administrative si de o grea tiranie, nationala si sociala. "Val hii", in care presupune slavi, ii apar servili fata de autoritatile care-i apas si ea vorbeste de [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Razboiul ruso-turc din 1806-1812 in decrierea calatorilor straini

Reinhard, cu sotia si cu un copil, intra in tinutul locuit de romani pe Seghedin si urmeaza calea pe care o cunoastem. Si scriitoarea vede hoti furci si aude de ispravile bandelor, a caror alcatuire era determinata, cum stii de abuzurile administrative si de o grea tiranie, nationala si sociala. "Val hii", in care presupune slavi, ii apar servili fata de autoritatile care-i apas si ea vorbeste de preotii lor ignoranti. In Banat ii place, in treacat, doar pa cui contelui S., din familia contesei de care vorbesc calatorii germani.

Pe Lugoj, ea se indreapta spre "poarta" Ardealului si intra in aceasta provine pe la Dobra, care i se pare un "sat mizerabil", mai ales ca diplomatica famil e redusa a dormi pe doua maldare de fin. Este totusi si o batrina contesa m ghiara, a carii aristocratica ocupatie e sa creasca porci. Orastia-i apare ini ca un orasel civilizat, in legatura cu bunul otel pe care-1 afla aici. Sas-Sebes' e numai pitoresc. Sibiiul, parasit de guvern, care s-a mutat la Cluj, i pastreaza primblarile.

La Turnu-Rosu, unde din partea Austriei are paza hotarului un mai-cu sotia germana, se infatiseaza, cu complimente orientale pentru ministr francez, mehmendarul numit de domnul muntean. Tara sperie pe calatoar La cel dintii popas, stapina casei se muta in "grajd" pentru a face loc oaspet lor, dar patul lor nu e numai lavita acoperita cu o scoarta. De aici alaiul, < doi tatari, doi arnauti, paznici, mehmendarul si saizeci de cai, ajunge "Sirt", care ar putea sa fie Suiei, in Arges. Aici se prezinta ispravnicul calar cu o intreaga suita, care, la capatul discursurilor de intimpinare, dupa oh

1 Original german din 1802, traducere suedeza din 1805. Noti{a de d. C. Karadja, Revista istorica pe 1928, ni. octombre-decembre.La plecare, prin acelasi postelnic si prin secretarul doamnei, Reinh capata o tabachere cu diamante, sotia lui doua casmire, pe care binevoiesil le gasi frumoase. Cum tabacherea valora 2 000 de lei, ministrul francez o II lui Parant, agentul francez1, cu expresia parerii de rau ca instructiile ce nu-i ingaduie a o primi. "imi face placere sa recunosc", asa se incheie scris rea, "ca valahii ne-au aratat totdeauna cea mai mare prevenienta si ca e recunoscatori de cea mai mica atentie ce li se arata."
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles