Publicistica lui Nicolae Iorga

7x puncte

categorie: Romana

nota: 8.93

nivel: Liceu

     "Va prezint un barbat īn multe invatat si a multe scriitor, pe care, daca as voi sa-l numesc Titu Liviu al Daciei sale Transdanubiene, ar fi sa ascund ceea ce ar trebui rostit mai īnainte de toate, anume: ca el a scris opere istorice īn patru limbi, ca a mers pāna la izvoarele cele mai ascunse, ca a prefacut īn piese de teatru povestiri istorice si si-a īmpletit numele sau cu insasi istoria c[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Publicistica lui Nicolae Iorga

     "Va prezint un barbat īn multe invatat si a multe scriitor, pe care, daca as voi sa-l numesc Titu Liviu al Daciei sale Transdanubiene, ar fi sa ascund ceea ce ar trebui rostit mai īnainte de toate, anume: ca el a scris opere istorice īn patru limbi, ca a mers pāna la izvoarele cele mai ascunse, ca a prefacut īn piese de teatru povestiri istorice si si-a īmpletit numele sau cu insasi istoria caci nu a descris numai faptele romānilor, nu a publicat numai monumentele si a strabatut cu o curiozitate ca a lui Pliniu arta, salasurile si manastirile lor, el urmarind analele turcesti, pe o īntindere de cinci secole, īn tot atātea tomuri le-a infatisat, precum a cercetat si obiceiurile si asezamintele tuturor neamurilor din partile de miazazi si soare-rasare ale Europei. Caci nimeni nu se bucura īn atare privinta de o mai mare si mai raspāndita faima."



Poynter



     O CARACTERIZARE GENERALA





     Asupra textelor publicate de Nicolae Iorga īn diverse reviste nu prea putem sa formulam īntrebari. Fiecare text are ceva aparte si totusi ceva le leaga. Dar putem sa ne īntrebam:"A fost sau nu un creator polivalent?" Si vom īncerca sa demonstram ca da. Īntreaga sa activitate si-a dedicat-o publicarii diferitelor articole, pe care ulterior le-a strāns īn volume impresionante. Din acest motiv analiza unui singur articol nu poate acoperi vasta sa activitate din diferite domenii ca cel literar, istoric, politic. Toate aceste domenii au fost acoperite de Iorga, prin diferitele articole pe care le-a publicat īn reviste ca "Semanatorul", "Timpul" sau "Neamul Romānesc". Haideti deci, sa analizam natura polivalenta a acestui mare creator.

     Personalitate coplesitoare a culturii romāne si universale, unul dintre marii istorici ai lumii, cu o opera imensa , creator polivalent, intra si el īn linia pe care Eliade o numea a personalitatilor de factura enciclopedica si titanica . Timp de o jumatate de veac a marcat īnvatamāntul romānesc si presa culturala , fiind un mare dascal national, cu o influenta fara egal asupra studentilor, a tineretului si a opiniei publice. Prin īntreaga sa opera si activitate, desfasurata īn plan cultural si politic, Iorga s-a impus ca un militant pentru realizarea idealului national. A fost un om politic de prim plan īn epoca; īn 1910 a īnfiintat partidul national-democrat, a ocupat functia de prim-ministru īntre 1931-1932, a avut o pozitie net antifascista.

     Iorga este o figura emblematica a culturii romāne. Opera sa este impresionanta ca dimensiune si arie tematica . Unii exegeti cifreaza opera sa la circa 16.000 de titluri, dintre care 1.000 de volume, 10.000 de articole, 5.000 de recenzii si studii). S-a calculat ca a scris aproximativ cāte un articol pe zi. Este considerat un Homer al istoriei, care a scris drama umanitatii, a visat la viitorul ei, a lucrat la edificarea unei constiinte critice a lumii contemporane.

      Iorga a publicat numeroase izvoare si documente istorice, a elaborat monografii si sinteze de referinta , a īngrijit numeroase colectii de documente. Iorga si-a uimit contemporanii prin personalitatea sa , prin vastitatea preocuparilor si a orizontului intelectual. A abordat toate domeniile istoriei si a scris multe sinteze monumentale privind istoria literaturii romāne si istoria literaturilor romanice, istoria politica si economica , istoria comertului, istoria mentalitatilor etc. Este o opera fatal inegala.

     Avea o memorie fenomenala si toate lucrurile sale sunt saturate de o documentatie neobisnuita , care mergea adeseori pāna la epuizarea unui fenomen studiat.





     SCURTA PREZENTARE A ACTIVITATII SI A VOCATIEI DE PUBLICIST

- LITERATURA, POLITICA, ISTORIE, CRITICA -





     Īn vara anului 1884, la vārsta de 13 ani, Iorga publica articole nesemnate privind politica lui Bismark, īn ziarul "Romanu", al unchiului sau.

     Īn decembrie 1889 Iorga obtine licenta īn litere, fiind sarbatorit printr-un banchet de catre profesorii sai.

     La 18 februarie1890 tipareste primul sau articol semnat, īn ziarul "Lupta" din Iasi, privind drama "Napasta", scrisa de I. L. Caragiale. Īn acelasi an a publicat poezii, note de calatorie, articole de critica si istorie literara īn: "Lupta", "Era noua", "Revista noua", "Contemporanul", "Convorbiri literare", "Drapelul"," Arhiva societatii stiintifice si literare". Īn martie tine prima sa conferinta publica despre "Moralitatea īn arta". La sfarsitul lunii octombrie obtine o bursa de patru ani īn Franta si Germania, pentru a face studii īn domeniul istoriei universale.

     Īn 1891 īncepe colaborarea la "Enciclopedia franceza", continuānd sa trimita articole la revistele din tara, dintre care le putem remarca pe cele privind opera lui Nicolae Balcescu si Nicolae Filimon.

     Īn 1893, dupa ce a urmat numai doua luni cursurile Universitatii din Leipzig, i se confera titlul de Doctor, pe baza lucrarii "Thomas III marquis de Saluces" (care a si fost tiparita īn acelasi an). Apar si primele sale lucrari de literatura: "Poezii si Schite din literatura romāna". Īn ziarul "Timpul" publica mai multe articole, privind literatura universala, despre Taine, P. Loti, Zorrilla, Sudermann, Gabriele dAnnunzio, Ibsen.

     Īn 1894 tine prima sa lectie ca suplinitor de istorie universala - "Despre conceptia actuala a istoriei si geneza ei". Tot acum apare si articolul despre poeziile lui Cosbuc.

     Īn 1895 colaboreaza la "Adevarul ilustrat", "Vatra" si "Arhiva". Toata activitatea sa literara, foarte bogata si impresionanta, desfasurata īntre 1890 si 1895, a fost strānsa īn doua mari volume intitulate "Pagini de tinerete".

     Īn 1902 isi īncepe activitatea de gazetar, prin articolele din "Epoca", īntre 2 februarie si 21 octombrie, articole strānse īn volumul intitulat "Cuvinte adevarate".

     Īn 1903 apare primul articol publicat īn "Semanatorul" - "Romānismul din Bucovina" din 12 ianuarie, fiind reprodus din ziarul "Epoca".

     Din 5 ianuarie 1905 este director la "Semanatorul", īn jurul caruia se vor grupa si valoroasele reviste "Junimea literara", "Fat-Frumos", "Ramuri", "Luceafarul".

     La data de 13 martie 1906 tine celebra confenita de mare efect asupra masei studentesti si scriitoricesti, intitulata "Despre drepturile limbii nationale īn statul modern". La 10 mai apare primul numar din "Neamul romānesc", ziar ce va continua sa apara pāna la moartea creatorului din 1940. O data cu aparitia "Neamului romānesc" Iorga se retrage de la "Semanatorul".

     Anul 1907 este un an plin pentru Iorga. Activitatea literara de la "Semanatorul" este continuata de acesta īn revista "Floarea darurilor", īn care apar multe traduceri si prezentari ale scriitorilor straini. La 10 iunie este cooptat īn comitetul de conducere al Ligii Culturale, institutie care era pusa īn slujba ridicarii maselor populare prin cultura nationala.

     Īn anul 1908 īnfiinteaza mai multe biblioteci īn tara. Inaugureaza de asemenea, tipografia "Neamul romānesc" la Valenii de Munte, unde va tipari un numar impresionant de studii stiintifice si opere literare, cu mare rasunet īn cultura romāneasca si cea universala.

     La 17 mai 1911 tine faimosul discurs de receptie la Academie - "Doua conceptii istorice".

     Īn 1913 i-a fiinta sub conducerea sa o alta revista literara - "Drum drept".

     Īn 1914 pune bazele Institutului de studii sud-est european si a unui buletin īn limba franceza. Īncepānd razboiul mondial, se ridica īmpotriva fortei si varsarii de sānge,"acest odios masacru va fi unul din cele mai josnice acte de ura idioata care s-a savārsit vreodata pe fata pamāntului".

     Īn 1915 apare "Revista istorica", īn jurul careia se strānge īntreaga activitate istorica a tarii, precum si monumentala lucrare "Istoria romānilor din Ardeal si Ungaria".

     La 15 august 1916 scria: "A sosit un ceas pe care īl asteptam de peste doua veacuri, pentru care am trait īntreaga noastra viata nationala, pentru care am muncit si am scris, am luptat si am gāndit. A sosit ceasul īn care cerem si noi lumii cinstit �dreptul de a trai pentru noi, dreptul de a nu da nimanui ca robi rodul ostenelilor noastre".

     Īn anul 1917 publica mai multe lucrari privind relatiile poporului romān cu francezii, englezii, precum si cu alte popoare.

     Īn 1921 ia fiinta Scoala romāna de la Paris. Īn volumul "Pagini de critica din tinerete", Iorga aduna toate articolele sale scrise īn 1890 īn ziarul "Arhiva".

     Īn 1923 īnfiinteaza "Fundatia Iorga" donānd studentilor casa si biblioteca sa.

     Īntre 1925 si 1933 primeste titlul de "doctor honoris causa" de la cele mai importante universitati ale lumii.

     Īn 1937 publica numeroase articole de critica literara īn revista sa "Cuget clar". Duce o campanie vehementa īmpotriva hitlerismului prin scrisul sau din ziarul "Neamul romānesc".

     Continua īnversunata sa lupta īmpotriva politicii de teroare din Romānia si Europa, prin articole ca "Bunele vremi ale lui Ahile".

     La 27 noiembrie 1940, la vārsta de 69 de ani, este asasinat de catre legionari, datorita articolelor, politicii si luptei sale pentru cauza nationala.

     "Astfel a disparut, īn plina glorie si īn toata plenitudinea fortelor sale intelectuale, Nicolae Iorga, Academicianul tuturor academiilor, doctor al tuturor universitatilor. Pe masa de lucru aamasese neterminat primul volum, din zece planuite, din "Istoria universala". 1





     O ANALIZA ASUPRA ARTICOLELOR LUI IORGA



     Ideea de cultura nationala / taranul romān



     Iorga a facut primul popas pe tarāmul stiintific prin intermediul literaturii, fiind convins ca menirea sa este critica si istoria literara. Articolele sale au o continuitate perfecta si o gāndire inchegata. Ele surprind prin regularitatea aparitiei, fermitatea ideilor si varietatea tematica, imbratisānd culturi diverse din epoci diferite. Gāndirea nu este limitata, ea nu reflecta īn cadrul unui articol numai o tema, un aspect al unei probleme. Este o lectura surprinzator de bogata unde trairile sunt de mare intensitate.

     Au existat multe etape īn desfasurarea scrisului marelui creator. Dintre acestea, doua sunt de o importanta capitala pentru cultura noastra. O etapa este cea a "comparatistului" iar cea de a doua, miscarea semanatorista. Adept al principiului ca arta are o functie sociala si ca nu are sens sa servesti ideea artei pentru arta, Iorga a scris pentru romāni si pentru cultura romāna. Spiritul national de care a dat dovada Iorga se regaseste īn toate articolele si operele sale fie ele istorice, literare, politice sau critice.

     Iorga era īmpotriva scolilor literare, subliniind acest fapt īn numeroase articole precum "Batrāni si tineri", "Variatiile unei formule". Nu admitea permanenta formulelor literare pentru ca, sustinea el,īntotdeauna are loc o schimbare īn literatura, cam la o distanta de treizeci de ani, aceasta reprezentānd durata unei generatii.

     Din analiza articolelor sale, īn afara numeroaselor informatii, se desprind si doua trasaturi capitale: o profunda intelegere a fenomenului literar, prin care intuieste valoarea justa a operei cercetate, si evidentierea trasaturilor semanatoriste. Iorga tresare īn fata scriitorilor care au contingente mai trainice cu literatura populara, īn care taranul romān este īnfatisat īn culori extraordinare: "ceea ce deosebeste taranimea la noi, ceea ce īi da un chip al sau printre popoarele vecine, e socotirea cuminte cu care omul īsi pune vorba, īsi impleteste fapta".

     Revista "Semanatorul" nu a fost conceputa de Iorga ca o revista pur literara, ea urmarind si o reforma morala si spirituala, o unitate culturala a īntregului popor romān, urmata de cea politica. Strabatānd de la un capat la altul articolele lui Iorga aparute īn "Semanatorul" ajungem sa īntelegem ca pentru Iorga, societatea este un fenomen sufletesc, o armonie a gāndului si a simturilor. El considera ca societatii romānesti īi lipseste elementul moral, simtul datoriei. El cere ca educatia sa fie pentru toti, nu numai pentru cei privilegiati. Este convins ca taranul este cel care a dus īntotdeauna tot greul tarii si din aceasta cauza el trebuie sa se bucure de aceasta cultura pe care tot el a mentinut-o, prin limba populara. Daca Iorga a recomandat viata taraneasca drept izvor de inspiratie este pentru ca locuitorii satelor au īn portul, datinile, īn graiul lor, tot ceea ce trebuie pentru a da unei opere literare culoare, energie, individualitate. De altfel, Iorga foloseste īn limbajul sau o limba oarecum populara, el se adreseaza cititorilor intr-o limba ce poate fi usor īnteleasa, folosind un ton acuzator si īn acelasi timp provocator. Doreste raspāndirea culturii romāne si īn acelasi timp renuntarea la frantuzismele care au īmpānzit elita intelectuala. Lupta pentru reabilitarea taranului si a culturii romāne rasuna din toate articolele publicate de Iorga īn "Semanatorul" si nu numai.

     Pentru a īntelege mai bine fundamentele conceptiei lui Iorga si semnificatia unor atitudini ale sale din epoca , precum si stilul sau de a scrie trebuie sa reproducem cel putin un pasaj semnificativ din articolele sale din aceasta directie:



     "Īn Romānia noastra libera , īn regat, avem trasuri, plimbari, alergari, baluri, gazete, poeti simbolisti, societati si cluburi pentru ceea ce se numeste "politic" (si e, am spus-o, razboi civil), avem reviste, foarte multe legi si puscarii model. Le au si alte popoare. Dar acelea mai au si un ideal ultim, o tinta mai īndepartata . O avem noi? [...].

     Unii propusesera ca tinta largirea libertatilor publice pāna la desavārsita anarhie a patimilor, intereselor si a vanitatilor dezlantuite īn voie. Altii se gāndira ca se cuvine a realiza si la noi ideile socialismului industrial contemporan, care īmbraca īntr-o doctrina aspiratiile unei clase de muncitori nedreptatiti, ai oraselor si ai minelor din pamānt, pe care noi n-o avem.[...]. N-au lipsit nici aceia care au spus ca menirea noastra e acum sa facem bogatie, bogatie multa , americana , cartagineza , evreiasca -moderna, babilonica , pentru ciocoii-boieri, pentru boieri-ciocoi si pentru toate liftele flamānde de cāstig ale lumii: "capitalurile straine", va rog. Ca idealisti, s-au īnfratit, īn sfārsit, oameni care credeau ca pot prinde Ardealul [...] īn vārful unui tricolor de parada , īn cursul unei plimbari zgomotoase pe strade pline de curiosi, ce tipa si ei

pentru ca nu īnteleg...

     Pareri gresite, momeli, mofturi si fleacuri!

     Libertati avem destule: ramāne sa le coborām īn moravuri. Socialismul trebuie īnlocuit la noi printr-o politica de dreptate, de cainta , de buna fratie fata de mosul si badea din satul fara bogatie si fara cultura , care se īnconvoaie supt povara trāndaviei si zadarnicei noastre fudulii. Munca straina nu īnainteaza neamurile, fie ca se īnfatiseaza īn literatura , stiinta , arta de export, fie ca ea se aduce īngramadita īn semnul, īn simbolul aurului ce suna . Iar Ardealul nu se ia, nu se cucereste, nu se anexeaza , ca insulele Filipine, o, tineri zgomotosi cu steaguri copilaresti; ci undeva, departe de tot, pluteste īn aerul de argint al idealului icoana īntregului neam reīntregit, adus, adeca , īn timpuri de lumina , acolo unde fusese īn vremurile salbaticiei fara stapān!

     Īn aceasta clipa n-avem nimic de cucerit, nimic de adaus: visatorii periculosi cari merg cu ochii īnchisi pe margenea zidurilor prapastuite, fermecati de luna , sa nu fie luati de nimeni drept calauzi. Īn miscarea noastra politica e un timp de oprire care va tine poate multa vreme īnca . Ce e de facut aici, īnauntru, īn Regat, rezulta din formele constitutionale capatate, si nu poate fi un ideal, un laborum pentru o generatie noua .

     Ce avem de facut īnainte de toate e purificarea, īntregirea, īnaintarea, si mai ales raspāndirea culturii noastre. Avem īn Romānia un stat pentru toti, si o cultura pentru boierii si parvenitii din functii. Avem un stat national fara o cultura nationala , ci cu o spoiala straina , frantuzeasca . Avem visul de unire nationala īn aceeasi forma politica , īl leganam īn vorbe, si nu-l chemam la noi prin fapte: hotarele mai sunt īnca hotare pentru cultura noastra . Ne dorim uniti la un loc, si nu ne cunoastem nicidecum.

     Asa sunt lucrurile, si nu mai pot dura asa, fiindca altfel tot ce avem se va risipi īn vānt. Ne trebuie cultura tuturora, de sus pāna jos, dintr-un hotar al romānimii pāna la altul, o cultura care sa fie a noastra , carti pe rāndurile inspirate ale carora sa cada deopotriva lacrima īnaltei, bogatei doamne, si a satencii, carti smulse de māni nerabdatoare pāna unde rasuna graiul acestui neam. Jos nemernica bāiguiala straina din saloanele cosmopolite, pentru īntretinerea carora curg sudori de sānge pe lanurile muncite din greu, jos cartuliile de simtire falsificata si de conruptie, cu care Apusul otraveste teri nepricepute, jos maimutaria nelegiuita !

     O noua epoca de cultura trebuie sa īnceapa pentru noi. Trebuie, sau altfel vom muri! Si e pacat - caci rānduri lungi de stramosi cinstiti ni stau īn urma si n-avem dreptul sa ni īnstrainam copiii!" .2



     Putem afirma ca Iorga are o mare īncredere īn cultura, ca factor generator al schimbarii, ca factor de regenerare nationala. O noua cultura va avea menirea sa restaureze libertatea si unitatea pierduta a societatii romānesti, sa produca o renastere morala si spirituala capabila sa depaseasca rupturile si conflictele sociale. Din acest motiv, scoala, educatia ar trebui sa devina o adevarata biserica a neamului, cu rolul de a īnalta taranimea la cultura, de a o face constienta de forta si de menirea ei.

     Cultura ar putea avea rolul de coagulare a vietii sociale. Iorga urmareste un program al specificului national īn cultura, prin care dorea sa impuna spiritul national īn literatura si arta, precum si īn structurile politice. El acorda literaturii un rol "mesianic", investind-o cu capacitatea de a reforma constiintele si de a fortifica energiile nationale. Iorga accentueaza functia sociala a literaturii, pe care o priveste dintr-o perspectiva sociologica si ideologica si nu dintr-o perspectiva estetica.



     Istoria si literatura universala / traducerile



     Iorga deosebea doua categorii de critica literara: una de volum, cealalta, foiletonul de jurnal. Critica de volum o aplica unor scriitori romāni, cum ar fi I. Creanga, V. Alecsandri, N. Balcescu, cercetati prin articole publicate īn "Arhiva", "Convorbiri literare", "Revista noua". Principiile de critica literara, problemele care framāntau viata literara europeana erau discutate prin foiletoanele aparute īn "Lupta", acestea reflectānd o gāndire estetico-filozofica. Iorga foloseste metoda comparatista īn judecarea oricarui fenomen sau personalitate literara romāneasca fata de formele similare din alte literaturi. El este cel care a aplicat pentru prima data la noi metoda literaturii comparate.

     Preocuparile lui Nicolae Iorga īn domeniul literaturii universale se desfasoara neīntrerupt īn decursul anilor de activitate scriitoriceasca, printr-un numar impresionant de articole si studii privind curente si scriitori apartinand tuturor epocilor si culturilor.

Din revista "Floarea Darurilor", dedicata si prezentarii literaturii universale prin traduceri, sunt de retinut acele schite, care dezvaluie o cultura uluitoare si o maiestrie artistica desavārsita."Am tradus putin si mediocru" afirma Iorga. Din acest motiv, prin articolul "Traduceri" ne īndeamna spre stapānirea acestei arte si spre iubirea capodoperelor literaturii universale. Consideratiile asupra scriitorilor straini apareau īn revista Floarea Darurilor", urmate de talmaciri din opera ficarui scriitor. Īn articolul sau intitulat "Traduceri", Iorga motiveaza scopul acestor actiuni ale sale:



"Datoresc cīteva cuvinte de lamurire privitoare la traducerile ce se dau īn aceasta revista.

     O bucata poetica se poate traduce īn trei feluri.

     Un poet o creeaza din nou īn metrul sau sau īn metrul originalului. E o grea munca īndelungata, care atīrna, īntre altele, si de o potrivire de temperament īntre cel ce traduce si īntre cel ce este sa fie tradus. Pentru ca ea sa fie īndeplinita, mai trebuie si cunostinta perfecta a limbii īn care e scris originalul. Pentru ca ea sa fie savīrsita īntr-o revista, se mai cere gruparea multor talente poetice īn jurul unui conducpator īntru toate recunoscut.

     Īnsa noi avem nevoie de o repede cunostinta metodica a multor literaturi moderne. Firi poetice asemenea cu ale principalilor lor reprezentanti nu prea avem. Oameni care sa stie bine alte limbi decīt frantuzeste si nemteste nu sīnt īntre poetii nostri. Si, īn sfīrsit, n-avem nici vīrsta, nici īnsusirile simpatice, nici aīita putere asupra lucrurilor acestei lumi pentru ca bunii traducatori de pīna acum sa creada ca Floarea darurilor īi poate gazdui. Sa adaug ca cei mai multi din ei sīnt legati, prin legaturi felurite, de alte reviste. Cine a venit īnsa aici s-a bucurat de toata cinstea.

     Se poate traduce o bucata poetica īn proza. Aproape numai asa traduc francezii, care cred ca celelalte traduceri sīnt necredincioase. Acelasi lucru īn toate celelalte literaturi, afara de cea germana.

     Traducerea īn proza, care inlatura deosebirea dintre un vers si altul si rupe ritmul, mi se pare a da numai o foarte departata idee a originalului.

     O a treia traducere tine seama de ritm, potriveste versul dupa al originalului, se tine strīns de el, raspinge numai rima, care cere multe jertfe de hatīrul ei, jetfe pe care esti slobod de a le face din averea ta, dar nu dintr-a altuia, si, de cīte ori are sa aleaga īntre interesul autorului si gloria traducatorului, alege mai bine pe cea dintīi.

     Am ales aceasta cale, care implica jertfa. Stiu mai multe limbi decīt colegii mei literari, am scris īn tineretea mea versuri, care n-au displacut unui Delavrancea, si de care nu mi-e rusine nici astazi cīnd īntīmpin īn unele domenii ale literaturii oarecare recunoastere. Am crezut ca pot sa-mi īngadui si eu cīteodata, ca mostenitor īn proza al unui modest poet din vremuri, sa īndraznesc ritmul pentru a īmbraca dupa putinta mea cīntarea altora. Daca e un pacat nu e un pacat mare. Īn interesul raspīndirii literaturilor mari ale lumii, el īmi va fi iertat.

     La īnceput nu iscaleam; iscalesc astazi pentru a arata a cui e raspunderea. Cititorii se vor obisnui cu vremea, criticii se vor resigna si lucrul folositor va fi īndeplinit. N-am nici atītea pretentii cīt un īncepator de saisprezece ani care nu se tunde. Si, daca e asa este o vorba veche "calul de dar nu se cauta pe dinti". E proza din īntelepciunea poporului."3

     Īn multi din acesti poeti ai lumii, surprinsi de Iorga prin permanenta gāndirii si sensibilitatii lor, putem afla sclipirile care s-au sedimentat īn cugetarea sa, aruncāndu-l pe culmile cele mai īnalte ale umanitatii.

     Acesta este Nicolae Iorga: o punte īntre cultura sa, romāneasca, si cea universala, esenta umanismului sau desavārsit.



      __________________________________________



     "Cunoasterea aproape monstruoasa a istoriei universale si romāne īn cele mai mici detalii, direct de la izvoare, i-a īngaduit istoricului sa improvizeze la cerere si īn timp scurt istorii partiale: monografii de orase, de domnii, de familii, istorii de relatii, istoria bisericii, istoria armatei, istoria comertului, istoria literaturii, istoria calatorilor straini, a tipariturilor. Si acestea nu sīnt simple īndreptare, sīnt sinteze complete, ex haustive, uneori disperat de amanuntite, egoiste īn note pīna a nu lasa altuia bucuria unui adaos�Iorga este īn istorie Vergiliu, Sf. Paul si Beatrice laolalta, care te conduce din infernul diplomelor pīna īn roza celesta a viziunii totale." George Calinescu
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles