Psihologia in era informatiei

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Psihologia in era informatiei

Dupã cum noteazã autorul, "cel mai important mediator al comportamentului în aceste medii sunt scopurile oamenilor care le utilizeazã". În mod particular, utilizarea lor depinde de modul în care sunt interpretate, ce se proiecteazã în ele ºi ce credem noi despre realitatea cotidianã. [8]
În acest sens, experienþa trãitã pe Internet poate fi definitã ca un procesprin care un grup de actori sociali într-o situaþie datã negociazã înþelesul diferitor situaþii ce apar între ei. [9] Aceastã definiþie are douã implicaþii importante care sunt decisive pentru modul în care psihologia trebuie sã se apropie de Internet. Dacã Internet-ul este un proces de negociere, apoi

1. unica cale de înþelegere este studierea subiecþilor implicaþi in acest proces nemijlocit în mediul în care ei opereazã, înþelegând cã contextul social în care se realizeazã experienþa legatã de Internet joacã un rol crucial;

2. se vor dezvolta noi procese ºi activitãþi, cum ar fi provocarea ºi schimbarea relaþiilor iniþiale existente între subiecþi ºi context.
Majoritatea cercetãtorilor sunt de acord cã aceste douã afirmaþii sunt adevãrate. Conform lui Mantovani [8], la începutul anilor '90 s-a produs o schimbare în paradigma de cercetare a interacþiunii persoanã-computer ºi persoanã-computer-persoanã. Rezultatul principal al acestei schimbãri a fost înþelegerea cã interacþiunea poate fi pe deplin înþeleasã doar prin analiza detaliatã a contextului social în care ea are loc [8]: "... din acest punct de vedere nu trebuie sã mai vedem oamenii doar ca utilizatori ai unor sisteme date, dar ca 'actori' sociali.

În alte cuvinte, indiferent dacã sunt utilizatori experþi în utilizarea computerului sau nu, oamenii acþioneazã independent ºi au propriile lor motive pentru a o face, iar computerele ºi sistemele trebuiesc adaptate pentru oameni ºi nu vice versa".

În acest sens, psihologii au o sarcinã dublã. Mai întâi, cercetãtorii Internet-ului cheamã la o cercetare longitudinalã atentã a relaþiilor sociale mediate tehnologic din cadrul grupurilor ºi organizaþiilor în care ele au loc. [10] Dar ei totodatã cheamã ºi la analiza relaþiilor dintre obiective, tehnologie ºi actori pentru a explica de ce grupuri similare, care lucreazã pentru realizarea aceloraºi obiective, percep ºi utilizeazã aceastã tehnologie în diferite moduri.

Chiar dacã psihologii lucreazã din greu pentru a studia efectele Internet-ului [14], cercetarea în acest domeniu este slab dezvoltatã ºi limitatã ca numãr ºi scopuri urmãrite: cercetãrile actuale, în special cele cu o metodologie strictã, sunt doar la început de cale. Iatã de ce descoperirile fãcute nu sunt încã foarte relevante. De exemplu, Kraut ºi colegii au examinat recent impactul reþelei Internet asupra bunãstãrii emoþionale [12]. Rezultatele, discutate în revista American Psychologist, aratã cã utilizarea frecventã a Internet-ului conduce la o creºtere micã dar semnificativã statistic a depresiei ºi singurãtãþii ºi o descreºtere a angajãrii sociale.

Deºi aceste date sunt în mod frecvent folosite de presã pentru a demonstra riscul utilizãrii Internet-ului, o serie de autori aduc critici severe metodologiei utilizate. În cercetare lipsesc selecþia aleatoare ºi grupului de control, pe care cercetãtorii spun cã nu ºi le-au putut permite. În general, experimentele efectuate pe web prezintã o serie de probleme specifice:

• este dificil de controlat mediul studiat, deoarece utilizatorii web-ului folosesc tipuri diferite de hardware, software ºi de conectare la Internet. Nu existã nici o siguranþã cã fiecare participant la experiment v-a recepþiona exact aceiaºi stimuli în sens de sunet, culoare sau duratã;
« mai multe referate din Psihologie