Provocarile diplomatiei preventive intr-o lume globalizata

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 8.81

nivel: Facultate

Referat despre Provocarile diplomatiei preventive intr-o lume globalizata
Este dincolo de orice îndoială faptul că mărirea incomensurabilă a vitezei comunicațiilor are implicații deosebite asupra modului în care este condusă politica la nivel mondial. Presupunerea că rolul diplomatului a fost erodat de acest fenomen este parțial neîntemeiată, dat fiind faptul că mărirea vitezei comunicațiil[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Provocarile diplomatiei preventive intr-o lume globalizata

Referat despre Provocarile diplomatiei preventive intr-o lume globalizata
Este dincolo de orice îndoială faptul că mărirea incomensurabilă a vitezei comunicațiilor are implicații deosebite asupra modului în care este condusă politica la nivel mondial. Presupunerea că rolul diplomatului a fost erodat de acest fenomen este parțial neîntemeiată, dat fiind faptul că mărirea vitezei comunicațiilor a dus la sporirea rolului ambasadorului care a devenit capabil să comunice mai rapid cu centrul național de decizie politică, și, ca o consecință logică, să îi reprezinte mai bine și cu mai mare promptitudine interesele.

La întrebarea care sunt câteva dintre cele mai mari provocări la care diplomația trebuie să răspundă, se poate argumenta că acestea sunt comprimarea spațiului și timpului, care subsumează două aspecte: creșterea vitezei comunicării informațiilor, proces inițiat încă din secolul XIX și, caracteristica exclusivă a acestui secol, viteza și intensitatea interacțiunilor la nivelul actorilor instituționali.

Drept consecință a provocărilor de mai sus, concepte precum „telediplomația” sau „diplomația virtuală” au devenit familiare atât actorilor de pe scena relațiilor internaționale cât și opiniei publice. Telediplomația este considerată un concept cheie ce afectează atât procesul de politică externă cât și rezultatele acestuia. Ca urmare, capacitatea de a răspunde cu maximă promptitudine la fluxul continuu al evenimentelor este considerată un atu esențial pentru actorii implicați în acest proces, aspect care este reflectat în organizarea și funcționarea sistemelor naționale diplomatice.

Diplomația virtuală se referă la aplicarea noilor tehnologii de comunicare și informație în domeniul diplomației și are un dublu impact asupra organizării acestuia: pe de o parte, permite crearea cu rapiditate a unor ambasade virtuale – constând în nu mai mult de un laptop, un modem și telefon cu comunicare prin satelit amplasate într-o cameră de hotel – și, pe de altă parte, permite reconfigurarea relațiilor dintre ministerele de externe și misiunile din străinătate, în sensul creșterii rolului acestora din urmă în formularea efectivă de politici externe.

3.DIPLOMATIA SI ERODAREA DISTINCTIEI PUBLIC-PRIVAT
Ceea ce trebuie subliniat încă de la început este faptul că diplomația are o istorie îndelungată de adaptare la schimbări, inclusiv la cele presupuse de modificări ale tehnologiei informațiilor și, ca atare, orice presupunere teoretică în acest sens trebuie validată printr-un studiu atent al acestui continuu proces de adaptare. Diferența dintre alte diverse momente istorice și acesta constă în faptul că în timp ce fazele anterioare de schimbare au apărut în interiorul granițelor statului și a sistemelor sale birocratice, fazele actuale de schimbare sunt stimulate de nevoia de a opera în afara granițelor dictate de logica teritorialității, de aparatul de stat și de distincțiile convenționale dintre actorii publici și cei privați.

Noile provocări cu care se confruntă actorii politici pe fundalul atenuării distincției dintre mediul național și cel internațional îi obligă pe aceștia să își negocieze resursele materiale, de cunoaștere sau de legitimitate în cadrul unor parteneriate care înglobează atât sfera publică cât și cea privată. Din acest punct de vedere, se poate argumenta că deși statele națiune vor continua să joace un rol semnificativ în relațiile internaționale, ele vor trebui să își împartă scena cu un număr crescând de actori non-statali.

Cu toate acestea, acest tip de schimbări trebuie analizat și din perspectiva unei istorii a diplomației care transcende statul națiune prin aceea că reprezintă un răspuns fundamental la problema dorinței de a trăi separat, pe de o parte, și de a avea relații cu ceilalți, pe de alta. Din acest punct de vedere, diplomația nu este sinonimă cu statul și nu poate fi judecată pornind doar de la transformările pe care le suferă acesta în era globalizării.

Întrepătrunderea dintre arena națională și cea internațională cauzată de crescânda interdependență economică, politică și militară a avut ca efect politicizarea mediului diplomatic. În prezent, procesul de ratificare al diferitelor convenții presupune deseori un dialog continuu alături de procesul de negociere la nivel internațional desfășurat în plan orizontal și un proces de dialog în plan vertical, cu actorii naționali reprezentând diferite grupuri din interiorul societății.

4. NOUL TIP DE DIPLOMAT IN ERA GLOBALIZARII
Imaginea tradițională a diplomatului este aceea a unui „gatekeeper” care are rolul de a acționa ca un filtru între mediul național și cel internațional. Premisele pe care se întemeiază această viziune sunt legate de rolul central care este atribuit statului teritorial și primordialitatea conceptelor de stat națiune, de graniță și a fluxurilor de comunicare peste aceasta. Viziunea diplomatului ca „gatekeeper” presupunea o exclusivitate a managementului relațiilor externe ale unei țări de către ministerul ei de externe. De asemenea, relațiile externe erau conceptualizate sub forma unei coordonări de procese ierarhice de sus în jos, în care ministrul de externe cu ajutorul rețelei diplomatice pe care o conduce își asumă rolul de agenție centrală.

Imaginea diplomatului ca „boundary spanner” s-a conturat în urma recunoașterii faptului că conceptul de „granițe” nu mai este asociat exclusiv conceptului de teritoriu, dar el poate fi aplicat de asemenea și în cazul demarcării dintre diferitele arene de problematici și politici, care sunt din ce în ce mai permeabile. Aceste linii de demarcație nu mai sunt fixe și permanente, ci se reconfigurează permanent ca răspuns la diferitele modele de interacțiune.

Diferența dintre cele două viziuni asupra rolului diplomatului rezidă în aceea că în timp ce imaginea de „gatekeeper” se bazează pe idea că funcția definitorie a diplomației este aceea de a controla frontierele naționale și protejarea intereselor statului împotriva mediului internațional, imaginea diplomatului ca „boundary spanner” se concentrează asupra importanței de a media în cadrul punctelor de interfață dintre stat și diversele medii care îl înconjoară. Cu alte cuvinte logica negativă impunând controlul granițelor este treptat înlocuită de o logică pozitivă determinată de recunoașterea limitelor controlului precum și a nevoii de acces la și negociere cu mediile care înconjoară statul.

5. TRANSFORMAREA DIPLOMATIEI IN ERA GLOBALIZARII
În noile circumstanțe, sistemele diplomatice pot juca rolul depunte de legătură între mediul național și mediile internaționale, reprezentând punctul de vedere al primelor, mărind transparența și vizibilitatea instituțiilor internaționale, și inerent legitimitatea lor, precum și coagulând și coordonând o serie de interese pentru rezolvarea problemelor globale.

Într-o lume marcată de un nivel crescut de conflicte culturale, extrem de semnificativ ar putea fi rolul diplomației ca mediator ce poate genera consens cu privire la diferitele valori și instituții care subsumează sfera internațională. Totodată, diplomația poate avea un rol hotărâtor în dezvoltarea de rețele coagulând actori guvernamentali și non-guvernamentali, pentru că sfera actorilor privați, în speță economici, a căpătat o putere crescândă de influențare a politicii la nivel internațional.

Structurile diplomatice se schimbă ca răspuns la dezvoltările ce apar în mediul național și mondial, la schimbările din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației și la noile alinieri de interese la nivel de policy-making. În acest din urmă sens, rolul statului, ce va rămâne în continuare un actor cheie în managementul politicilor statale, va fi dublat de o semnificativă rețea de actori non-guvernamentali.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles