Protectia plantelor - Bacteria Xanthomonas Vesicatoria
5x puncte
categorie: Biologie
nota: 9.17
nivel: Liceu
MORFOLOGIE
Celula bacteriana are forma de bastonas, de 1,1-1,5x0,6 um, cu un flagel polar. Bacteria este Gram-negativa, capsulata, solitara sau in perechi, aeroba, asporogena, neacidorezistenta. Pe agar formeaza colonii mari, netede-bombate, galbene, mucilaginoase cu marginile complete. Sunt non-fluorescente pe mediu King B. X. vesicatoria este sensibila la triphenyl tetrazolium c[...]
DOWNLOAD REFERAT
Celula bacteriana are forma de bastonas, de 1,1-1,5x0,6 um, cu un flagel polar. Bacteria este Gram-negativa, capsulata, solitara sau in perechi, aeroba, asporogena, neacidorezistenta. Pe agar formeaza colonii mari, netede-bombate, galbene, mucilaginoase cu marginile complete. Sunt non-fluorescente pe mediu King B. X. vesicatoria este sensibila la triphenyl tetrazolium c[...]
Preview referat: Protectia plantelor - Bacteria Xanthomonas Vesicatoria
MORFOLOGIECelula bacteriana are forma de bastonas, de 1,1-1,5x0,6 um, cu un flagel polar. Bacteria este Gram-negativa, capsulata, solitara sau in perechi, aeroba, asporogena, neacidorezistenta. Pe agar formeaza colonii mari, netede-bombate, galbene, mucilaginoase cu marginile complete. Sunt non-fluorescente pe mediu King B. X. vesicatoria este sensibila la triphenyl tetrazolium chloride avand actiune oxidativa.
PATOGENIE SI EPIDEMIOLOGIE
Boala este favorizata si se raspandeste de la plantele bolnave la cele sanatoase prin bacteriile transmise de ploile insotite de vant datorita umiditatii mari si a temperaturilor de peste 30 grade Celsius dar care nu depasesc 35 grade Celsius, de irigarile prin aspersiune si, in unele cazuri, de insecta Nezera viridula. Infectia se produce in timpul infloritului prin ovare, iar la fructele tinere si frunze prin stomate si prin rani.
Fructele mai sunt infestate de aceasta bacterie prin intepaturile produse de insecte sau prin leziunile fine provocate de firele de nisip, spulberate de vant. De aceea, fructele sunt mai patate pe fata expusa la vanturile dominante. Transmiterea bolii de la un an la altul se face prin resturile de plante bolnave care raman pe camp si prin semintele infectate(contaminarea se face in timpul extragerii acestora din fructe) pe care poate supravietui 10 ani.
GAZDE
Principalele gazde sunt reprezentate de tomate si ardei. O varietate de Solanaceae, in special buruieni, au fost inregistrate ca gazde ocazionale: Datura spp., Hyoscyamus spp., Lycium spp., Nicotiana rustica, Physalis spp., Solanum spp (oua pe tuberculii de cartof).
Formele de X. vesicatoria raportate acum multi ani (Hayward & Waterston, 1964) ca au atacat Brassicaceae ca si Solanaceae sunt acum puse pe seama X. campestris pv. raphani.
Trei grupe de tulpini bacteriene au fost descrise (Cook & Stall, 1982), care ataca tomatele:
1 tulpina tomata care da o supersensibila rezistenta (HR-hypersensitive rezistance) in toate culturile de ardei;
2 tulpina capsicum 1 care da reactii sensibile la Ardeiul cvs Florida VR2 si Early Calwonder;
3 tulpina capsicum 2 care da o supersensibila rezistenta la Florida VR2 si reactii sensibile la Early Calwonder (tulpina capsicum 2 a fost pana recent raportata doar in Florida USA, dar acum a fost raportata cu alte 2 tulpini in Taiwan (Hartman & Yang, 1990)).
DISTRIBUTIA GEOGRAFICA
Xanthomonas vesicatoria se intalneste mai ales la tomate si ardei in zonele mai calde ale planetei. Cu toate acestea este absenta din productiile serelor aflate in zonele mai reci, cel putin in Europa. « mai multe referate din Biologie


