Protectia juridica a padurilor - dreptul mediului

5x puncte

categorie: Drept

nota: 7.59

nivel: Facultate

Această idee este susținută și de doctrina belgiană care caută să definească mediul ca pe o constatare elementară având în vedere că fiecare specie vie - fie că este vegetală, animală sau umană - are nevoie de condiții naturale fundamentale care să-i garanteze existența și dezvoltarea. Este, deci, mediul fizic sau biologic - mediul înconjurător - în care poate găsi aceste condiții necesare.
[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Protectia juridica a padurilor - dreptul mediului

Această idee este susținută și de doctrina belgiană care caută să definească mediul ca pe o constatare elementară având în vedere că fiecare specie vie - fie că este vegetală, animală sau umană - are nevoie de condiții naturale fundamentale care să-i garanteze existența și dezvoltarea. Este, deci, mediul fizic sau biologic - mediul înconjurător - în care poate găsi aceste condiții necesare.

Tot asemenea, Maurice Kamto, analizând dreptul mediului în Africa, subliniază faptul că nu există o definiție generală unanim admisă în dreptul pozitiv. Unele texte naționale dând definiții parțiale sau limitate la un obiectiv precis, nu se ajung, totuși, la o definiție globală.

Așa cum remarcă M. Kamto, în acel moment Proiectul de Pact Internațional privind Mediul și Dezvoltarea (Comisia U.I.C.N.) propunea o definiție generală în cadrul art.1 al acestuia prevăzând că "se înțelege prin mediu materia în ansamblul său, resursele naturale, inclusiv patrimoniul cultural și infrastructura umană indispensabilă activităților social-economice".

O altă definiție juridică a mediului o oferă Convenția privind răspunderea civilă pentru prejudiciile cauzate de activități periculoase pentru mediu, redactată de Consiliul Europei și deschisă spre semnare la Lugano la 21 iunie 1993 și care, în cadrul definițiilor cuprinse de art.2 la punctul 10 menționează:

“Mediul cuprinde:
- resursele naturale abiotice și biotice, cum sunt aerul, apa, solul, fauna și flora, precum și interacțiunile între acești factori;
- bunurile care compun moștenirea culturală; și
- aspectele caracteristice ale peisajului”.

Această definiție, care se impune cu forță juridică părților semnatare ale Convenției este, în opinia noastră, rezultatul dezbaterilor dintre filosofi, economiști, ecologiști și juriști, fiind una dintre cele mai elaborate și complete. Alte texte juridice nu și-au asumat, după câte cunoaștem, un asemenea demers.

Oricum, noțiunea de “mediu” este considerată a cuprinde “ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul și subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale și spirituale”.

Această definire sau “lămurire” a termenului de mediu, ce pare a fi fost terorizată de ideea de a nu omite ceva care să facă, totuși, parte din mediu, nu a constituit rezultatul unui efort prea mare de sinteză și sistematizare.

Credem, însă, că prin modificarea Legii nr. 137/1995 prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 91/2002, aprobată prin Legea nr. 294/2003 aceasta definește, acum, în mod explicit “mediul ca fiind ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei, aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea omului”.

Față de textul definiției, credem că am putea să observăm că nu este exprimat în mod direct faptul că din mediu face parte și omul cu bunurile sale. Socotim, însă, că acest lucru rezultă neîndoios din mai multe elemente ale definiției, cum sunt: “toate (…)ființele vii” și “valorile materiale și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea omului”.

Ni se pare, de asemenea, demn de remarcat faptul că “aspectele caracteristice ale peisajului” au fost incluse în noțiunea de mediu, desigur, ca o consecință a armonizării legislației noastre cu legislația Uniunii Europene.

De altfel, și alte texte juridice, cum ar fi, de pildă, în dreptul comunitar, directiva privind studiile de impact prevăd, într-o manieră detaliată, că mediul cuprinde “omul, fauna și flora, solul, apa, aerul, climatul și peisajul, interacțiunea între acești diferiți factori cât și bunurile materiale și patrimoniul cultural”.

Programul de acțiune (Acțiunea 21), la rândul său, dă o definiție a mediului înconjurător ce pare mai sintetică și mai precisă, fără a fi excesiv “bioenergizantă”, menționând că mediul “este constituit din toate resursele care condiționează cadrul de viață: apa, aerul, spațiul (sol și peisaj), climatul, materiile prime, mediul construit, patrimoniul natural și cultural.”
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles