Prorogarea de competenta

3x puncte

categorie: Drept

nota: 8.77

nivel: Facultate

Referat despre Prorogarea de competenta
Al doilea caz de conexitate este impus de legatura dintre cele doua sau mai multe infractiuni, savarsjte dupa o prealabila Intelegere intre infractori. Nu are relevanta daca infractiunile sunt de acela§i fel sau diferite (inculpatii A, B si C, fara ocupatie, s-au inteles sa racoleze, din mai multe localitati, persoane de sex feminine pe care, sub pret[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Prorogarea de competenta

Referat despre Prorogarea de competenta
Al doilea caz de conexitate este impus de legatura dintre cele doua sau mai multe infractiuni, savarsjte dupa o prealabila Intelegere intre infractori. Nu are relevanta daca infractiunile sunt de acela§i fel sau diferite (inculpatii A, B si C, fara ocupatie, s-au inteles sa racoleze, din mai multe localitati, persoane de sex feminine pe care, sub pretextul angajarii la munca in strainatate, le-au determinat sa accepte sa fie duse in Spania si Italia, unde, apoi, le-au sechestrat si le au obigat sa practice cesetoria si prostitutia sub o identitate falsa

Caracteristic pentru cel de-al treilea caz de conexitate este legatura dintre infractiunea mijloc si infractiunea a carei savarsire a fost sprijinita, inlesnita sau ascunsa on ai carei faptuitor a fost ajutat sa se sustraga de la consecintele penale ale faptei sale". Existenta infractiunii ulterioare este conditional, esential, de existenta infractiunii anterioare. Astfel, de exemplu, nu poate exista uz de fals, fara preexistenta unei infractiuni de fals ori în cazul infractiunilor de înselaciune realizate prin falsificarea prealabila a unor acte.

Ultimul caz de conexitate are o aplicatie subsidiara în raport de celelalte cazuri de conexitate, în sensul ca va opera numai in ipoteza în care nu exista nici una din ipotezele de la lit. a-c al art. 34 C.proc.pen. Insa nu orice legatura între doua sau mai multe infractiuni constituie un caz de conexitate, ci numai aceea care impune reunirea cauzelor ,,pentru o buna infaptuire a justitie..Asemenea situatii se întalnesc la infractiunile între care, întamplator s-au ivit legaturi care fac necesara urmarirea si judecarea lor împreuna, pentru a se asigura o mai buna administrare a probelor si o solutionare operative si eficienta.

4. Efectele starii de conexitate sau indivizibilitate
Conexitatea sau indivizibilitatea între doua sau mai multe cauze produce doua efecte
principale:
A) reunirea cauzelor în fata aceleiasi instante;
B) prorogarea competentei în favoarea acestei instante.
A) Reunirea cauzelor

In vederea unei judecari simultane, de catre aceeasi instanta si a evitarii pronuntarii unor hotarari contradictorii, legiuitorul a prevazut reunirea cauzelor conexe sau indivizibile. Reunirea cauzelor la aceeasi instanta poate avea loc în cursul judecarii in prima
instanta, în apel sau la instanta de recurs. Privitor la reunirea cauzelor în fata judecatii în prima instanta, art. 32 C.proc.pen.
prevede ca, în caz de indivizibilitate sau de conexitate, judecata în prima instanta, daca are loc în acelasj timp pentru toate faptele sj pentru toti faptuitorii, se efectueaza de aceeasi instanta.

Rezulta ca reunirea cauzelor este posibila numai în cazul în care cauze. conexe sau indivizibile se afla în aceeasi faza procesuala (a judecatii în prima instanta), neavand relevanta stadiul de judecata în care se gasesc (reunirea poate avea loc sj cu ocazia deliberarii).

Reunirea cauzelor este posibila si la instantele de apel sau de recurs, daca sunt îndeplinite doua conditii:
- instantele sa fie de acelasj grad
- cauzele sa se afle în acelasi stadiu de judecata De la regula enuntata mai sus, face
exceptie cazul de indivizibilitate, prevazut de art. 33 lit.c C.proc.pen., cand cauzele trebuie sa fie reunite intotdeauna fara a avea importanta faza procesuala sau stadiul de judecata în care se afla.

B) Prorogarea competentei
In caz de indivizibilitate sau conexitate, are loc, de regula, si o prorogare a competentei in favoarea instantei la care se reunesc cauzele (instanta principala). Prin prorogarea competentei, instantei principale i se confera - datorita conexitatii sau indivizibilitatii dintre cauze - dreptui de a solutiona si cauze penale care în mod obisnuit sunt de competenta altei instante. Instanta competenta, prin prorogare, se stabiieste dupa urmatoarele reguli (art. 35 C.proc.pen.):

a) daca competenta in raport cu difenti faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit iegii, mai multor instante de grad egal, si de aceeasj categorie (instantele civile sau miiitare), competenta de a judeca toate faptele si pe toti faptuitorii revine instantei mai mtai
sesizate. Regula se intemeiaza pe prezumtia ca instanta care a fost mai intai sesizata este cea mai avansata in desfa§urarea procedurii judiciare (criteriui prioritatii cronologice).

b) daca competenta dupa natura faptelor sau dupa caiitatea persoanelor
apartine unor instante de grad diferit (si de aceeasi categorie), competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare în grad. Criteriui pe baza caruia se stabileste competenta este cel al prioritatii ierarhice, fiind unanim adoptat in toate legislatiile procesual penaie.

c) daca competenta in raport cu diferitii faptuitori sau diferitele fapte apartine, potrivit iegii, unor instante de acelasi grad, dar de categorii diferite (judecatorie si tribunal rnilitar), prorogarea de competenta se face in favoarea instantei miiitare (criteriul prioritatii functionate).

Daca instanta civila este superioara in grad instant,ei miiitare (tribunal - tribunal militar), competenta revine instantei miiitare echivalente in grad cu instanta civila (in acest caz tribunaluiui militar tentorial). Daca instanta civila superioara este Inalta Curte de Casatie si Justitie, competenta revine acesteia. instanta careia i-a revenit competenta, ca urmare a prorogarii de competenta, va ramane competenta sa judece chiar daca pentru fapta sau faptuitorul care a determinat competenta acelei instante, s-a dispus incetarea procesului penal ori sa pronuntat achitarea. Infractiunile de tainuire, favorizarea infractorului si nedenuntarea unor infractiuni sunt de competenta instantei care judeca infractiunea la care acestea se refera.

5. Procedura de reunire a cauzelor
Reunirea cauzelor conexe sau indivizibile se hotaraste, din oficiu, la cererea I partilor sau a procurorului, de catre instanta careia ii revine competenta de judecata, prin prorogare (instanta la care sunt reunite cauzele, daca acestea se afla in aceeasi faza si etapa procesuala).

Exista doua modalitati de reunire:
a) în cazul In care urmarirea penala a fost efectuata de acelasi organ, in acelasi timp, pentru toate infractiunile si toti participanti, procurorul va sesiza cu rechizitor instanta competenta sa judece cauza în Intregime;
b) în cazul m care urmarirea penala a fost efectuata de catre organe diferite si 'in perioade de timp diferite, iar sesizarea prin rechizitor s-a facut la mai multe instante, reunirea cauzelor la instanta competenta prin prorogare este obligatorie, daca judecata in prima instanta are loc in acelasi timp.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.