Proiectarea cercetarii stiintifice

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.37

nivel: Facultate

c) Elaborarea obiectivelor cercetarii - in functie de tema de cercetare, se pot formula urmatoarele categorii de obiective: evidentierea particularitatilor unui fenomen (descrierea); formularea unor explicatii privind relatiile dintre fenomene/fapte; elaborarea unor prognoze referitoare la evolutia fenomenului; identificarea unor solutii pentru fundamentarea unor decizii; evaluarea efectelor unor [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Proiectarea cercetarii stiintifice

c) Elaborarea obiectivelor cercetarii - in functie de tema de cercetare, se pot formula urmatoarele categorii de obiective: evidentierea particularitatilor unui fenomen (descrierea); formularea unor explicatii privind relatiile dintre fenomene/fapte; elaborarea unor prognoze referitoare la evolutia fenomenului; identificarea unor solutii pentru fundamentarea unor decizii; evaluarea efectelor unor decizii etc.

d) Formularea ipotezelor - in practica, ipoteza este o propozitie cauzalasi ia forma unui model ipotetic care incearca sa surprinda relatia dintre doua sau mai multe fenomene (variabile).

e) Selectarea surselor de informare - luand in calcul rezultatele documentarii preliminare, a posibilitatilor efective de informare, precumsi a cerintelor care decurg din etapele mentionate mai sus, urmeaza sa fie precizate sursele de informare care vor fi utilizate (bibliografia).

f) Stabilirea universului populatieisi tipului de esantionare - in functie de obiectivele cercetariisi resursele diplomatice se stabilesc natura, caracterulsi volumul populatiei care va intra in atentia cercetatorului, pentru a fi investigata.

2.Nivelul proiectiv
a) Operationalizarea conceptelor-definitia operationala are o mare
importanta in proiectarea cercetarilor deoarece, prin acest tip de definitie, stabilim o relatie intre "simbolurile" ce apar la nivel teoretic si "elementele" direct observabile, relative la orice concept.

Altfel spus o definitie operationala reprezinta un procedeu eficient de a decide daca o calitate observabila si masurabila poate fi atribuita unui fenomen social.b) Alegerea metodelor de cercetare - presupune realizarea unei corelatii intre toate etapele amintite la primul nivel (selectiv) astfel incat sa se atinga, in mod eficient, obiectivele propuse.Din motive lesne de inteles, in acest manual vom prezenta, pe scurt, doar trei metode de culegere a datelor, cate una pentru fiecare tip al demersului investigativ.

Ancheta este principala metoda cantitativa de culegere sistematica
de fapte despre un grup social definit si se utilizeaza pentru a furniza statistici descriptive despre populatii locale, regionale sau nationale, pentru a examina gruparea diferitelor fenomene sociale, pentru a identifica situatia sociala si caracteristicile grupurilor sau pentru a analiza diverse procese cauzale (testarea unor ipoteze). Diversitatea manierelor de aplicare a acestei metode ne obliga sa prezentam cateva tehnici de ancheta, dintre cele mai des utilizate:

- ancheta orala (fata in fata), pe strada, la domiciliu etc.;
- ancheta orala, prin telefon;
- ancheta in scris, prin serviciile postale;
-ancheta in scris, prin completarea chestionarului, in prezenta
operatorului (individual sau in grup).

Alegerea tehnicii de ancheta se face in functie de considerente
stiintifice, dar si de elemente de constrangere, de natura practica (buget, timp la dispozitie, mijloace etc.).

Studiul de caz este o metoda calitativa prin care sunt integrate
diverse fapte, fenomene sau procese sociale, dintr-o entitate sociala (indivizi, comunitati sau organizatii), cu scopul de a ajunge la o imagine cat mai completa despre acea entitate. Cazurile din practica juridica, medicala, economica sau sociala se constituie ca baza empirica pentru elaborarea sau ilustrarea unor teorii. Principala observatie care trebuie facuta aici vizeaza relevanta cazului ales sau reprezentativitatea lui pentru domeniul respectiv.

Analiza de continut reprezinta o metoda de intersectie intre
cantitativ si calitativ ce presupune scoaterea in evidenta a unor teme, tendinte, atitudini si valori, cuprinse in continutul unei comunicari. Se urmareste, in fapt, identificarea sensurilor denotative si conotative ale unui mesaj (oral sau scris). Dezvoltarea tehnicii analizei de continut ofera in prezent un larg evantai de procedee, iar alegerea unui procedeu sau a altuia se face in functie de tema de cercetare, de materialul de analiza si de obiectivele urmarite. Cele mai des utilizate procedee de analiza sunt:

- analiza frecventelor - determinarea numarului de aparitii ale unitatilor de inregistrare in sistemul categoriilor de analiza;
-analiza tendintei - pune in evidenta orientarea (atitudinea) emitatorului in raport cu o idee, fapt sau fenomen social;
- analiza contingentei - evidentierea structurilor de asociere a
termenilor (conceptelor) dintr-un text.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles