Profilul demografic al Romaniei

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.74

nivel: Liceu

Populația, împreună cu caracteristicile fizicoeconomice, trasează principalele coordonate ale unei țări. Uneori, nu nivelul dezvoltării este important, ci mai importante sunt posibilitățile de dezvoltare și de adaptare la context. Între acestea, caracteristicile populației sunt primordiale.

..............................................

NUMĂRUL POPULAȚIEI DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Profilul demografic al Romaniei

Populația, împreună cu caracteristicile fizicoeconomice, trasează principalele coordonate ale unei țări. Uneori, nu nivelul dezvoltării este important, ci mai importante sunt posibilitățile de dezvoltare și de adaptare la context. Între acestea, caracteristicile populației sunt primordiale.

..............................................

NUMĂRUL POPULAȚIEI

Conform datelor Consiliului Europei, pentru 01 ianuarie 2001, România era a 10-a țară-membră, după mărimea populației (Council of Europe, 2001). Numărul populației înregistrat la ultimul recensământ (18 martie, 2002) de 21 681 mii persoane nu o descalifică, deși este mai mic cu aproape 750 mii persoane (INS, 2003c). Dar după numărul de locuitori pe kmp, România ocupă abia locul 20.

Din 1990, numărul populației României este în scădere (tabelul nr. 1).

Evoluția populației României, 1990–2003

Tabelul nr. 1
mii pers.

Perioada
Creștere totală
Creștere medie anuală din care:
creștere naturală migrație externă netă
1 ian.1990–1 ian.2001 -418 -38 -161 -257
1 ian. 2001–1 ian. 2003 -657 -328,5 -98 -559
1 ian 1990–1 ian 2003 -1075 -82,7 -259 -816
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2001a, 2001b.

Scăderea s-a înregistrat, mai întâi, ca urmare a soldului negativ al migrației externe din anii 1990–1991. Accesul brusc la libera circulație a persoanelor a permis emigrației latente să se manifeste. Ca urmare, soldul migrației externe a crescut imediat în 1990 și, pe fondul unui spor natural ușor pozitiv, populația României a scăzut, pentru prima dată, pe timp de pace. Începând cu 1992, scăderea a continuat ca urmare a efectului combinat al migrației externe și a creșterii naturale negative. Evoluțiile natalității și ale mortalității, în sensul scăderii intrărilor și creșterii ieșirilor prin decese au condus, firesc, la scăderea populației.

Evoluția către niveluri mai joase ale natalității și recrudescența mortalității, începând cu 1991, a determinat, din 1992, scăderea populației și, ca urmare, a mișcării naturale al cărei sold, din 1994, l-a depășit în mărime absolută pe cel al migrației externe.

Dimensiunea celei din urmă însă a fost mai tot timpul parțial necunoscută, așa cum o dovedesc datele recensământului din 2002. Înaintea acestuia, migrația externă cumulată (ianuarie 1990–ianuarie 2002) era de 815 mii persoane. Dintre acestea au fost înregistrate, până în ianuarie 2001, numai 257 mii persoane. Peste 0,5 mil. persoane reprezintă emigrația neînregistrată, fără să știm din care an.

Dimensiunea migrației externe în cei zece ani de perioadă intercensitară este, poate, cea mai expresivă evaluare a grijii vieții cotidiene care a stresat individul: a lipsei locurilor de muncă, a violenței și lipsurilor de tot felul ce a însoțit viața oamenilor în acești ani de criză. Costul social al tranziției a însemnat o pierdere de 1075 mii prezențe omenești pe teritoriul țării, majoritatea la vârstele active cele mai productive: mortalitatea masculină a fost mai intensă la aceste vârste, iar migrația este selectivă pe vârste și reușita ei este selectivă pe productivitate.

Amploarea migrației externe, necunoscută din datele oficiale, a ieșit la lumină cu ocazia recensământului din 2002. Este vorba, de fapt, de emigrare și de o subînregistrare la recensământ a celor plecați în străinătate și pe care rudele nu i-au declarat sau chiar nu a avut cine să-i declare. Plecați definitiv sau numai pentru a munci în străinătate, fenomenul a cunoscut o amploare deosebită în ultimii ani și prin caracteristica de selectivitate pe vârste și sexe va avea influențe asupra
demograficului pe termen mediu și lung, dar chiar și pe termen scurt prin implicațiile sale asupra coeziunii familiei.

NATALITATEA

În anii tranziției la economia de piață, România a înregistrat, pentru prima dată (alte țări vecine au înregistrat încă din anii ’80), un număr mai mare de decese decât de născuți vii. Scăderea natalității era previzibilă, dacă avem în vedere evoluția ei anterioară. Ea se afla într-un proces de scădere lentă, încă din anii ’30, iar valoarea de 14,3 născuți vii la 1 000 locuitori înregistrată în 1966 a fost înregistrată și în 1983, după 15 ani de la intrarea în vigoare a normelor juridice pronataliste care au avut ca efect un neobișnuit spor de natalitate în 1967 și 1968.

Nivelul din 1966 a fost înregistrat după o perioadă de scădere continuă a ratei natalității egală cu cea după care s-a înregistrat același nivel (1967–1983), dimensiunea reducerii fiind aceeași. Deci, factorii coercitivi pronataliști au avut efect numai pe termen scurt. Pe termen lung, au acționat factorii generali de influență ai nivelului natalității și nici un mijloc de atingere a numărului dorit de copii nu a fost ocolit.

Modelul reproductiv, în formare în țările vest-europene din anii ’60, l-a influențat și pe cel din România. Acesta înseamnă opțiunea pentru un număr mic de copii, aduși pe lume la o vârstă mai ridicată și, în proporție din ce în ce mai mare, de mame necăsătorite, dar aflate în majoritate în uniune consensuală.
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles