Procesul de invatamant

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 6.69

nivel: Facultate

Refera despre Procesul de invatamant
Aceste documente, care constituie baza "curriculumului formal" sau a "curriculumului oficial", sunt proiectate conform idealului pedagogic - care defineste tipul de personalitate la care aspira societatea pe termen lung - si scopurilor pedagogice, care definesc liniile principale de evolutie ale sistemului de invatamant, pe termen mediu si lung.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Procesul de invatamant

Refera despre Procesul de invatamant
Aceste documente, care constituie baza "curriculumului formal" sau a "curriculumului oficial", sunt proiectate conform idealului pedagogic - care defineste tipul de personalitate la care aspira societatea pe termen lung - si scopurilor pedagogice, care definesc liniile principale de evolutie ale sistemului de invatamant, pe termen mediu si lung.

Activitatea de selectionare, proiectare si realizare a continutului invatamantului este determinata, la nivel de politica a educatiei, prin intermediul unor documente care oficializeaza finalitatile macrostructurale ale sistemului de invatamant: Legea invatamantului; Statutul Cadrelor Didactice; Programul de dezvoltare a educatiei adoptat la CongTesul National al Educatiei sau la Conferinta Nationala a Educatiei (institutio-nalizate la diferite intervale de timp); "Cartea Alba a Educatiei" (care analizeaza periodic stadiul si liniile de dezvoltare ale sistemului de invatamant).

La aceste documente se pot adauga si anumite rapoarte si programe adoptate de UNESCO, de alte organisme internationale, la diferite niveluri de analiza a sistemelor de invatamant contemporane, in perspectiva proiectarii unor reforme curriculare de anvergura. Documentele de politica a educatiei concentreaza un ansamblu de criterii si cerinte de ordin filosofic, sociologic si economic, prelucrate in sens prioritar pedagogic.

Criteriile si cerintele de ordin filosofic actioneaza la nivelul finalitatilor pedagogice macrostructurale care reflecta o anumita filosofie a educatiei, relevanta la nivelul structurii de adaptare interna a sistemului de invatamant prin orientarea axiologica a raporturilor dintre: obiectivele specifice fiecarei trepte scolare si continuturile proiectate in sens curricular; continuturile de cultura generala - continuturile de cultura de profil - continuturile de cultura de specialitate/profesionala; latura informativa si formativa a cunostintelor si capacitatilor programate in sens disciplinar, intradiscipli-nar, interdisciplinar, transdisciplinar.

Criteriile si cerintele de ordin sociologic imprima activitatii de selectionare, proiectare si realizare a continutului invatamantului o viziune sistemica asumata la nivelul conceptiei despre cunoastere si al functiei de promovare a valorilor sociale prin intermediul institutiei scolare.

Aceasta viziune solicita activitati de selectare, proiectare si realizare a continutului invatamantului:
- sa valorifice structura interna a stiintei contemporane centrata asupra cunostintelor cu valoare metodologica ridicata, integrabile in module de tip intra, inter si /rans-disciplinar, adaptabile la conditii de schimbare sociala rapida;
- sa angajeze raspunderile politice ale scolii, orientate mai ales la nivelul invatamantului general, axat pe cunostinte si capacitati fundamentale.care asigura, pe de o parte, formarea-dezvoltarea normala a personalitatii elevului, iar, pe de alta parte, posibilitatea reducerii inegalitatilor socio-culturale intre elevi, pe toata perioada scolaritatii de baza, intre - ani.

Realizarea acestor doua obiective fundamentale presupune elaborarea unui plan de invatamant conceput unitar, orientat asupra ideii de stabilitate si de continuitate a instruirii, prin integrarea treptelor in cadrul nivelurilor scolare fundamentale (primar-secundar-superior), cu deschidere spre educatia permanenta.

Criteriile si cerintele de ordin economic transfera activitatii de selectare, proiectare si realizare a continutului invatamantului responsabilitati politice in legatura cu formarea unei "forte de munca" integrabila in societatea prezentului si mai ales a viitorului. Aceasta presupune: orientarea practica a cunostintelor si a capacitatilor proiectate ca valori potential tehnologice, respectiv ca valori stiintifice aplicabile in diferite domenii si situatii; introducerea educatiei/instruirii tehnologice in randul disciplinelor scolare care formeaza "trunchiul comun de cultura generala"; integrarea pregatirii de specialitate in procesul de formare structurala, de baza, al personalitatii umane; asigurarea specializarii largi, complexe, adaptabila la conditii de schimbare a profesiei si chiar a domeniului socioprofesional; valorificarea resurselor economice, politice si culturale ale educatiei tehnologice la nivelul unui model teoretic si practic specific societatii postindustriale, de tip informational.

Cultura cu valori formative superioare include "acele elemente comune unei serii de situatii capabile sa provoace un raspuns al individului ". Asemenea valon generale, existente la nivelul stiintei, artei, tehnologiei, economiei, filosofiei. moralei, religiei etc. asigura "fundamentul cultural al personalitatii, baza formarii si dezvoltarii sale permanente"

Acest fundament concentreaza criteriul axiologic de definire a continutului procesului de invatamant, care reflecta corelatia functionala existenta intre cultura si educatie, respectiv intre cultura generala, de baza si formarea-dezvoltarea generala, de baza a personalitatii umane.

Pedagogia valorifica perspectiva antropologica, dezvoltata de Ralph Linton, care definea cultura ca "mod de viata al unei societati". Aceasta perspectiva depaseste contradictiile clasice (cultura - civilizatie; cultura materiala - cultura spirituala; cultura u-manista - cultura tehnica), integrandu-le la nivelul unui numitor comun care evidentiaza valoarea formativa maxima a elementelor culturale introduse in planul de invatamant si in programele scolare/universitare etc.

Valoarea formativa a culturii determina calitatea continutului invatamantului pe toate treptele scolare, reflectand toate domeniile cunoasterii umane, exprimate in plan teoretic (stiinta, arta, filosofie), aplicativ (tehnologie, economie), comportamental (politica, morala, religie).

Cultura generala include elementele teoretice, aplicative si comportamentale esentiale, validate in documentele de politica a educatiei la nivelul unui "curriculum comun" ("core curriculum"), care asigura fundamentele formarii-dezvoltarii personalitatii umane, pe verticala si pe orizonatala sistemului. Ea confera "baza continuarii studiilor in invatamantul postobligatoriu, a specializarii, a adaptarii si readaptarii la mutatiile din viata sociala" (Ionescu, Miron, , .).

Conceptia pedagogica despre cultura generala presupune depasirea viziunilor unilaterale cultivate din perspectiva didacticii traditionale prin:
- considerarea culturii generale ca o acumulare de informatii din toate domeniile cunoasterii umane (reminiscenta modelului de gandire renascentist);
- reducerea culturii generale la cultura umanista (reminiscenta modelului de gandire romantic);
- limitarea culturii generale la "scoala generala" sau la "liceele teoretice", cu intretinerea opozitiei sau a dezechilibrului dintre cultura generala si cultura profesionala (reminiscenta modelului de gandire birocratic, administrativ).

Continutul conceptului pedagogic de cultura generala reflecta cerintele epistemologice si etice ale modelului societatii postindustriale de tip informational care genereaza noua maniera de proiectare a programelor si a manualelor scolare, relevanta prin faptul ca :
- include cunostinte si capacitati in numar relativ redus dar esentiale, stabilizate la nivelul nucleului epistemic tare al fiecarei discipline sau modul de invatamant;
- dezvolta cunostinte si capacitati cu resurse formative maxime la nivelul fiecarei trepte (pre)scolare, universitare etc;
- vizeaza toate treptele (pre)scolare si universitare la nivelul unui "trunchi comun", care este: acelasi in invatamantul general, de baza, obligatoriu; prelungit in cultura de profil (in invatamantul liceal) si profesionala (in invatamantul profesional); a-profundat in cultura de specialitate, deschisa spre standarde de varf (in invatamantul superior).

Cultura generala orienteaza, astfel, programele (pre)scolare/ universitare spre structura de baza a cunostintelor care are o functionalitate formativa maxima, valorifi-cabila prin raportare la specificul fiecarei trepte si discipline de invatamant. Aceasta structura de baza poate acoperi date, fapte, evenimente, etc, procesate, insa, la nivelul unor concepte fundamentale, care:
- propun modele cognitive - stabile, de baza - indispensabile pentru intelegerea fenomenului studiat;
- definesc exact dimensiunile interne, abstracte - stabile, de baza - ale fenomenului studiat;
- caracterizeaza insusirile functionale, sociale - stabile, de baza - ale fenomenului studiat;
- creaza posibilitatea aplicatiilor variabile, realizabile in diferite contexte de dezvoltare, modificare, perfectionare etc. a fenomenului studiat.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.