Problema distinctiei intre crima organizata si criminalitatea afacerilor

3x puncte

categorie: Drept

nota: 7.03

nivel: Facultate

Aceste schimbari s-au produs īn special la initiativa organelor europene supranationale, deoarece statele europene se simteau din ce īn ce mai neputincioase īn razboiul mondial īmpotriva industriei drogurilor. Iar consecinta a fost aceea ca, efectiv, s-a acordat mai multa atentie criminalitatii financiare si economice.

Īn acelasi timp īnsa, aceasta atentie s-a concentrat mai mult as[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Problema distinctiei intre crima organizata si criminalitatea afacerilor

Aceste schimbari s-au produs īn special la initiativa organelor europene supranationale, deoarece statele europene se simteau din ce īn ce mai neputincioase īn razboiul mondial īmpotriva industriei drogurilor. Iar consecinta a fost aceea ca, efectiv, s-a acordat mai multa atentie criminalitatii financiare si economice.

Īn acelasi timp īnsa, aceasta atentie s-a concentrat mai mult asupra infractiunilor „subterane”, asupra originii ilegale a fondurilor, si mai putin asupra comportamentului ilegal al oamenilor de afaceri si functionarilor care activeaza īn cadrul economiei formale. GAFI4, al carui obiectiv este acela de a īmpiedica utilizarea sistemului bancar
pentru spalarea banilor proveniti din infractiuni, a adresat membrilor sai invitatia de a ratifica, fara īntārziere, Conventia Organizatiei Natiunilor Unite asupra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope (Conventia de la Viena, din 19 decembrie 1988) si a emis, imediat dupa īnfiintarea sa (la Paris, īn 1989), un numar de 40 de
recomandari, referitoare la cooperarea internationala si la adaptarea dreptului penal si a dreptului bancar, īn scopul īntaririi dispozitivului international de lupta īmpotriva spalarii banilor.

Pe scurt, GAFI a pus bazele cooperarii mondiale īn lupta contra spalarii banilor, cu consecinta ca lupta īmpotriva criminalitatii economico-financiare are astazi drept componenta fundamentala lupta īmpotriva fluxului ilegal de bani. Īn conformitate cu recomandarile emise de GAFI, majoritatea statelor au pus īn functiune sisteme care sa
permita semnalarea tranzactiilor financiare suspecte, preocupāndu-se de continua lor perfectionare, iar ca urmare, o impresionanta literatura s-a nascut din sau īn legatura cu aceasta noua preocupare a statelor.

De pilda, analizānd modalitatile actuale de ascundere a fondurilor dobāndite īn mod ilicit, unii autori se refera, īn primul rānd, la patru tipuri de societati, si anume: societatile de fatada; societatile fantoma; societatile de domiciliu; si societatile gata sa functioneze (sau societatile īn fagure).

Societatile de fatada ar fi acelea ai caror clienti platesc, de regula, cu bani lichizi, astfel ca fondurile lor pot fi lesne amestecate cu cele care provin din activitatile criminale6. Societatile fantoma ar fi acelea care nu au o existenta reala, ci figureaza doar īn documente, conducānd eventualele anchete pe piste false. Societatile de domiciliu ar fi acelea care nu desfasoara nici o activitate īn tara īn care se afla sediul lor social; ele functioneaza īn jurisdictiile off shore si atrag investitori straini de toate originile, asigurānd anonimatul acestora. Īn fine, societatile gata sa functioneze ar fi acelea create de avocati sau alti intermediari locali; acestia le fabrica o „istorie”, iar apoi le vānd spalatorilor de bani, care pot astfel sa-si īnceapa imediat activitatile lor criminale.

Cāt priveste asa-numitele „paradisuri fiscale” sau „centre financiare off shore”, acestea ar reprezenta, īn aceasta conceptie, un mecanism diferit de reciclare sau albire a fondurilor dobāndite īn mod ilicit. Dupa cum rezulta chiar dintr-un raport al Oficiului Natiunilor Unite pentru controlul drogurilor si prevenirea crimei7, paradisurile fiscale sunt jurisdictii care dispun de reglementari deosebit de atractive pentru organizatiile criminale (de regula, ele refuza sa comunice informatiile juridice sau financiare altor state, asigura un īnalt nivel de protectie al secretului afacerilor ori al secretului bancar etc.), luānd astfel parte activa la activitatile ilegale ale acestor organizatii.

Serviciile oferite de aceste jurisdictii sunt concepute – se spune īn raportul mentionat, consacrat paradisurilor fiscale - īntr-o maniera de natura sa deformeze si sa neutralizeze obligatia de diligenta. „Spalatorii de bani fac sa treaca drept cesiuni interne īntre filialele societatilor transnationale ceea ce, īn fapt, nu este decāt un joc de false facturi privind operatii imobiliare, drept īmprumuturi pure escrocherii, drept operatii de garantare a actiunilor sau optiuni de subscriere ceea ce reprezinta de fapt tranzactii bancare ilicite”.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles