Probiotice

5x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.06

nivel: Facultate

Impactul antibioterapiei asupra florei intestinale

Printre efectele secundare ale antibioterapiei, cele mai frecvente sunt accidentele digestive, de tipul diareelor de intensități și gravități variabile, de cele mai multe ori benigne. Cele mai severe forme sunt mai frecvente la pacienții spitalizați și sunt cunoscute sub denumirea de colite pseudomembranoase, asociate cu [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Probiotice

Impactul antibioterapiei asupra florei intestinale

Printre efectele secundare ale antibioterapiei, cele mai frecvente sunt accidentele digestive, de tipul diareelor de intensități și gravități variabile, de cele mai multe ori benigne. Cele mai severe forme sunt mai frecvente la pacienții spitalizați și sunt cunoscute sub denumirea de colite pseudomembranoase, asociate cu bacteria patogenă Clostridium difficile. Se pot întâlni de asemenea și la pacienții ambulatorii .

Diareele cauzate de antibiotice se înscriu într-o abordare de perspectivă mai largă, în sensul că efectele directe sau indirecte ale antibioticelor asupra omului și mediului său înconjurător determină studierea așa numitului impact ecologic al antibioterapiei. Presiunea selectivă a antibioticelor se exercită asupra microflorei digestive care din punct de vedere fiziologic formează un ecosistem bazat pe un echilibru armonios al florei intestinale și pe interacțiunile mucoasei digestive cu această floră. Acest echilibru rezultă din mecanisme complexe, în care flora exercită o acțiune fiziologică marcantă și care constă în sinteza de vitamine, degradarea glucidelor, lipidelor și proteinelor alimentare, influența asupra măririi vilozităților intestinale și în tranzitul intestinal.

Pe de altă parte câțiva factori locali, printre care, mecanismele imunologice (secreția IgA), peristaltismul intestinal, tipul de alimentație și alții influențează și controlează acest echilibru microbian. În acest sistem interactiv, flora bacteriană normală (formată din 1014 bacterii) exercită un „efect de barieră” sau (rezistență la colonizare), care se opune implantării de bacterii necomensale și în care flora strict anaerobă, care este cea mai numeroasă și dominantă, joacă un rol major .

Practic toate grupele de antibiotice (cu excepția vancomicinei și aminozidelor) sunt susceptibile de a provoca diaree frecvent variabilă, cu toate că speciile anaerobe din flora dominantă fac parte din spectrul lor de acțiune și concentrațiile lor intestinale sunt ridicate.
Manifestările diareice sunt în mod particular frecvente și grave la pacienții din serviciile de reanimare, unde în absența agenților patogeni specifici, infecțiile intestinale survin ca anomalii profunde ale microflorei digestive cauzate de stress, de imunodepresie sau de antibioterapie adesea masivă. În acest context o patologie severă asociată cu administrare de antibiotice este colita pseudomembranoasă, în cursul căreia multiplicarea lui Clostridium difficile, este însoțită de producerea simultană a două toxine, o enterotoxină (toxina A) și o citotoxină (toxina B), care produc leziuni la nivelul mucoasei colonului și semne clinice severe.

De aceea a fost propusă o terapeutică specifică, destinată a eradica eventualii agenți patogeni și de a corecta tulburările hidroelectrolitice și care constă în administrare de microorganisme nepatogene pentru restabilirea unui nou echilibru ecologic intestinal. Pentru a avea o eficacitate ridicată, aceste microorganisme trebuie să fie viabile, pentru a rezista în tubul digestiv, într-un număr mare pentru a avea efect de barieră de substituție și să fie insensibile la principalele antibiotice utilizate în mod curent la antibioterapie.
Pentru realizarea acestor obiective au fost efectuate numeroase studii asupra sensibilității la antibiotice a principalelor preparate probiotice disponibile, formate din microorganisme de substituție, pentru a se realiza un procedeu de control ecologic al dezordinii digestive indusă de antibioterapie.

Într-un studiu efectuat în Franța în anul 1995, s-au utilizat 2 tulpini de drojdii, Saccharomyces boulardii și Saccharomyces cerevisiae, precum și 4 tulpini bacteriene, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus bifidus, Bacillus cereus și Lactobacillus casei varietatea rhamnosus. Antibioticele folosite „in vitro” au cuprins, monociclină, doxycilină, cefuroximă, ceftriaxon, asociația trimetroprim – sulfometoxazol și norfloxacină. S-a determinat concentrația minimă inhibitorie (CMI) și concentrația minimă bactericidă (CMB) a acestor antibiotice față de microorganismele studiate.

Concentrațiile finale ale soluțiilor de antibiotice, au fost cuprinse între 0,03 și 128 mg/l. Pentru determinarea CMI s-a utilizat o tehnică de microdiluție în mediu lichid cu un inocul de 1010 UFC, în prealabil etalonat. Studiul CMB s-a realizat ținând cont de exigențele particulare ale microorganismelor studiate, mediile de cultură utilizate fiind mediu MRS pentru Lactobacillus acidophilus și Lactobacillus casei, mediu MRS special pentru Lactobacillus bifidus, mediu Mueller – Hinton pentru Bacillus cereus. Saccharomyces boulardii și Saccharomyces cerevisiae au fost obținute în suspensie în mediu YNB, completat cu 5% glucoză, plecând de la mediul Sobouraud înclinat. Cele două tulpini de drojdii nu au fost testate pentru CMB, știindu-se rezistența lor la antibioticele testate .

Determinarea CMI pentru cele 6 microorganisme studiate a dus la împărțirea acestora în 2 categorii. Cele două levuri studiate, Saccharomyces boulardii și Saccharomyces cerevisiae au rezistență totală la tetraciclină (CMI = 32 mg/l pentru monociclină și doxicilină), la peniciline (MCI > 128 mg/l pentru amoxicilină și penicilină V), la cefalosporine (CMI > 128 mg/l pentru cefodoxil, cefaclor de prima generație (C1G), cefuroxină de a doua generație (C2G), cefoperazonă, ceftriaxon de a treia generație (C3G)), la quinolone (CMI > 128 mg/l pentru norfloxacină) și la trimetroprim – sulfametoxazol (CMI > 128 mg/l).

Cele 4 bacterii studiate sunt reprezentate de 2 tulpini de Lactobacillus, o tulpină de Bacillus cereus și o tulpină etichetată ca Bacillus bifidus care în realitate este un Bifidumbacterium bifidum și reprezintă constituentul predominant al florei intestinale a noilor născuți. Dintre peniciline, amoxicilina inhibă lactobacilii la concentrații cuprinse între 0,03 și 0,125 mg/l și este mai puțin activă asupra lui Bacillus bifidus (CMI = 1 mg/l). Oracilina are o activitate mediocră asupra celor 4 bacterii, toate fiind inhibate la CMI = 16 mg/l. Cefalosporinele de a treia generație, sunt foarte active asupra lui Lactobacillus acidophilus și Bacillus bifidus, CMI este de 0,125 mg/l pentru cefuroximă și 4 mg/l pentru cefadroxil și ceftriaxon. Norfloxacina este foarte activă asupra lui Bacillus cereus și Lactobacillus casei (CMI = 0,03 – 0,125 mg/l), iar trimetroprim – sulfometoxazol este mediocru activ asupra celor 4 bacterii cu un CMI cuprins între 2 – 8 mg/l.

Cercetări experimentale cu Saccharomyces boulardii

Modele animale experimentale

Efectul antagonic exercitat de Saccharomyces boulardii asupra drojdiei Candida albicans a fost demonstrat pe șoarecii gnatoxenici, legat de efectul protector față de Candida albicans, prin administrarea simultană a 5 Ś 109 celule de Saccharomyces boulardii. Eliminarea tulpinii Candida albicans în urma administrării de Saccharomyces boulardii este cuprinsă între 50 – 100%. Acest efect antagonist se exercită și asupra altor specii de Candida (Candida crusei și Candida pseudotropicalis), dar nu și asupra drojdiei Candida tropicalis.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles