Privire gnoseologica asupra mortii
5x puncte
categorie: Drept
nota: 8.52
nivel: Facultate
Moartea nu reprezintă altceva decât trecerea materiei dintr-o stare în alta, pierderea capacității de autoreînnoire prin metabolism condiționând pierderea tuturor celorlalte funcții și trăsături vitale. Specializarea celulară a adus deci moartea ca necesitate și ca negare a vieții ca antiteză (Hegel) sau ca mod de a fi al existenței umane (Heiddeger), existență caracterizată prin autocreație, auto[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Privire gnoseologica asupra mortii
În al doilea rând, deși fenomene opuse, moartea și viața apar ca două laturi interdependente în evoluția materiei vii în natură, în organismul viu moartea intricându-se cu viața. Kierkegaard spunea că, în natură, clipa de supremă viață poartă în ea moartea, referindu-se la fluturii ce mor imediat după reproducere iar la noi, un hrisov menționa că „din ziua în care vedem lumina zilei intrăm în calea morții”.
Apoi imediat după moarte, viața coexistă încă cu fenomene vitale. Astfel, viața și moartea nu sunt antitetice deși, cultural vorbind, existența, după M.Florian, este reglată antitetic, viața fiind dominantă și moartea recesivă. Faptul că în organismul viu se produc fenomene letale (cu izotopi marcați s-a dovedit că eritrocitul trăiește 120 de zile, epiderma 30 de zile, leucocitul 13 zile, mitocondria 8 zile, apreciindu-se că în 8 ani se primenește întreaga materie vie a unui organism) a făcut să se afirme că moartea este pregătită de o viață sau că a trăi înseamnă de fapt a muri.
După încetarea funcțiilor vitale, după moarte, leucocitele migrează, glandele sudoripare mai secretă, musculatura se contractă, spermatozoizii sunt apți de fecundare etc., fapte ce confirmă ceea ce Eminescu spunea, că viața e cuibul morții și moartea sămânța vieții.
« mai multe referate din Drept