Principiul descentralizarii pe servicii

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.31

nivel: Facultate

     1. Continutul si rolul principiilor īn drept.



     Īn teoria dreptului se face distinctie īntre principiile fundamentale ale dreptului si principiile aplicabile unor ramuri: dreptul civil, dreptul administrativ, dreptul penal.

     Un rol important īn definirea principiilor fundamentale īi revine disciplinei Teoria generala a dreptului, ea avānd[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Principiul descentralizarii pe servicii

     1. Continutul si rolul principiilor īn drept.



     Īn teoria dreptului se face distinctie īntre principiile fundamentale ale dreptului si principiile aplicabile unor ramuri: dreptul civil, dreptul administrativ, dreptul penal.

     Un rol important īn definirea principiilor fundamentale īi revine disciplinei Teoria generala a dreptului, ea avānd ca obiect principal de studiu principiile determinate prin generalizarea unor idei continute īn normele particulare ale diferitelor ramuri ale dreptului.

      Prin principii se desemneaza acele " idei , abstractizari sintetice prin care se redau trasaturilor comune generale, proprii unui fenomen sau grup de fenomene". Sunt astfel individualizate principiile raspunderii juridice: principiul raspunderii pentru fapte savārsite cu vinovatie, principiul raspunderii personale, principiul justitiei sanctiunii si principiul celeritatii tragerii la raspundere, ele sintetizānd esenta "fenomenului" raspunderii juridice.

      Īn schimb, principiile dreptului au fost definite īn felul urmaror: " Prin principii īn domeniul dreptului īntelegem atāt un fundament al sistemului de drept, cāt si o modalitate de coordonare a normelor juridice īn jurul unor idei calauzitoare". Definitia este urmata de distinctia dintre principiile fundamentale - care refelecta ceea ce este esential si profund īn cadrul unui tip de drept - si princiliul valabile numai anumitor ramuri ale dreptului.

      Importanta practica a principiilor īn drept este analizata īn doua sensuri. Īntr-un sens, principiile dreptului asigura constructia unitara a sistemului de drept, aceasta latura aparānd īn mod pregnant īn procesul de elaborare a dreptului si constituindu-se īntr-un element important de tehnica legislativa. Īn cel de-al doilea sens, principiile de drept capata o dimensiune cognitiva contribuind "īn mod decisiv la cunosterea sistemului" dreptului.

      Astfel, putem constata importanta deosebita a principiilor atāt īn procesul de elaborare a dreptului, cāt si īn cel de aplicare a normelor juridice, īn acest din urma caz, cunosterea lor īi confera interpretului un instrument stiintific pretios de analiza.



     2. Prezentarea de asamblu a principiilor de organizare si functionare a administratiei publice.



     Principiile de organizare si functionare a administratiei publice locale au o importanta deodebita īn configurarea structurii organizatorice si functionale a autoritatilor publice locale, motiv pentru care ele sunt reglementate la nivel constitutional īn felul urmator:

      " Administratia publica din unitatile administrativ - teritoriale se īntemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii servicilor publice".

      Pentru īntelegerea sistemului promovat de Constitutia Romāniei īn organizarea si functionarea administratiei publice, aratam ca se cunosc doua modalitati principale de organizare administrativa : organizarea centralizata si cea descentralizata la care se adauga un sistem intermediar si secundar, respectiv organizarea desconcentrata.

      Īn cadrul centralizarii, statul īsi asuma singur sarcina administrarii ( a realizarii functiei executive), dispunānd de o structura organizatorica ce promoveaza cu prioritate interesul general.

      Un alt element definitoriu pentru organizarea centralizata, este acela al puterii ierarhice, definita ca un raport īn cadrul caruia srful este īn masura sa se impuna subordonatilor sai.

      Īn cazul descentralizarii, statul nu īsi asuma singur sarcina administrarii, ci o īmparte, īn anumite cote, cu alte categorii de persoane, cum sunt colectivitatile locale.

      Sistemul descentralizarii īnlocuieste puterea ierarhica - specifica centralizarii - cu controlul administrativ de legalitate.

      Desconcentrarea administrativa este considerata ca fiind o forma intermediara īntre organizarea centralizata si cea descantralizata, caracterizata fiind "printr-o oarecare independenta, bineīnteles formala, a organelor locale īn fruntea carora sunt functionarii numiti de organele centrale"

      Principiul autonomiei locale - fundament al organizarii si functionarii administratiei publice locale.

      "Prin principii īn domeniul dreptului īntelegem atāt un fundament al sistemului de drept, cāt si o modalitate de coordonare a normelor juridice īn jurul unei idei calauzitoare''.

      Pornind de la definitia legala a acestui principiu si de la analiza continutului Legii Administratiei publice locale īn corelatie cu dispozitiile constitutionale si cu documentele internetionale semnate de Romānia, īn doctrina sāa aratat ca, din punct de vedere structural, principiul autonomiei locale este compus din trei elemente : organizatoric, functional, gestionar.

      Din punct de vedere organizatoric autonomia locala se manifesta prin alegerea autoritatilor administratiei publice locale de catre populatia cu drept de vot care domiciliaza īn unitatea administrativ - teritoriala respectiva, prin posibilitatea recunoscuta consiliilor locale de a adopta statutul localitatii, organigramele si numarul de personal, a orgamizarii serviciilor publice locale si a īnfintarii persoanelor de drept public si privat.

      Functional autonomia locala presupune determinarea atributiilor autoritītiilor locale prin consacrarea plenitudinii de competenta īn solutionarea problemelor de interes local ti exclude ingerinta altor autoritati.

      Gestionar, autonomia locala vizeaza competenta autoritatilor locale de a utiliza patrimoniul persoanei juridice, respectiv a unitatii administrativ - teritoriale, īn conformitate cu interenul cetatenilor.

     Alte principii ale administratiei publice locale - Asa-zisele principii adaugate de Legea administratiei publice locale, alaturi de cele precizate īn Constitutie ti anume eligibilitate autoritatilor administratiei publice locale, principiul legalitatii si consultarea cetatenilor īn probleme locale de interes deosebit.



     3. Principiul descentralizarii pe servicii.



     Descentralizarea administrativa, ca mod de organizare a administratiei publice īntr-un stat, īmbraca doua forme : descentralizarea teritoriala si cea pe servicii.

      " Īn cazul descentralizarii teritoriale tertoriul statului este īmpartit īn circumscriptii administrative, īn care functioneaza autoritati administrative locale, care se bucura de o oarecare indenpedenta fata de autoritatea centrala ". Astfel anumite servicii publice locale sunt scoase din competenta autoritatilor cantrale si date īn competenta autoritatilor locale descentralizate, care gireaza īn circumscriptiile īn care au fost alese.

      Descentralizarea pe servicii nu se refera la o grupa de servicii de interes local, date īn competenta autoritatiilor locale, ci la un singul serviciu public, care este scos din competenta centrala sau locala, dāndu-i-se o organizare autonoma. Īn cazul acesta serviciile publice primesc un patrimoniu si organe proprii, īntrucātva independente de organele administrative din competenta carora au fost scoase.





     4. Notiunea serviciului public.



     Literatura din perioada interbelica fundamenta notiunea de serviciu public pornind de la nevoile sociale pe care le satisfacea statul, serviciul public fiind mijlocul prin care administratia īsi exercita activitatea. Īn aceasta optica, prof. Paul Negulescu, prin serviciu public īntelegea un organism administrativ, creat de stat, judet sau comuna , cu o competenta si puteri determinate, cu mijloace finaciare procurate din patrimoniul general al administratiei publice care l-a creat, pus la dispozitia publicului pentru a satisface īn mod regulat si continuu o nevoie cu caracter general, caruia initiativa privata nu ar putea sa-i dea "decāt o satisfactiune incompleta si intermitenta".

      Dupa acest autor, statul poate sa aiba si servicii care nu au caracter public, atunci cānd el se comporta ca patron. Pe cānd, īn opinia prof. Anibal Teodorescu, care se īnscrie īn teoria lui G.Jeze, serviciile publice se īntālnesc pretutindeni unde este o activitate de stat. Īn orice caz se sustine ca functia executiva a statului se exercita prin servicii publice ; totalitatea serviciilor publice formeaza administratia.

     Considerānd necesar, avānd īn vedere regimul juridic deosebit care se aplica īn legislatia actuala, se disting doua categorii de servicii publice.

      Sensul notiunii de serviciu public este acela de activitate organizata de autoritatile comunale, orasenesti, municipale si judetene, destinata a satisface cu caracter de permanenta interesuzl general, īn conditiile regimului juridic de drept public.

      Dupa cum se poate observa sensul dat notiunii de serviciu public este unul limitat de satisfacerea intereselor comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, motiv pentru care ea nu cuprinde īn sfera sa serviciile publice de interes national.

     O prima categorie de servicii este cea girata de autoritatile administative locale, alese īn conditiile legii, īn unutatile administartiv - teritoriale, respectiv de consiliile comunale, orasenesti si municipale.

     Aceasta categorie a serviciilor publice, se subdivide īn servicii publice obligatorii si servicii publice facultative, dupa criteriul obligativitatii sau lipsei conditiei de obligativitate a constituirii lor.

     Sunt servicii obligatorii, cele necesare pentru buna desfasurare a activitatii administratiei publice, īn unitatiile administrativ teritoriale. Este cazul, spre exemplu, al serviciilor de stare civila si autoritate tutelara.

     Sunt servicii publice facultative, acelea a caror īanfintare nu este obligatorie si care urmaresc asigurarea nevoilor cetatenilor īn functie de mijloacele financiare de care dispune unitatea administrativ teritoriala, conform art. 84 din Legea Administratiei publice locale.

      Īn afara de deosebirea ce decurge īntre cele doua tipuri de servicii, din caracterul lor obligatoriu sau facultativ, se poate sesiza si o alta deosebire importanta: preponderenta reglementarilor legale īn organizarea si functionarea serviciilor obligatorii, generata de interesul national pe care īl promoveaza, īn timp ce organizarea , functionarea si competenta serviciilor publice facultative sunt stabilite la nivel regulametar, prin hotarāra consiliilor comunale, orasenesti si municipale, īn conditiile art. 84 - 89 din Legea 215/2002.

      O a doua categorie de servicii publice, o constituie serviciile publice descentralizate girate, īn conditiile legii, de regii autonome si societati comerciale si care sunt cunoscute īn stiinīa dreptului administrativ sub denumirea generica de stabilimente bublice.

      Din cele prezentate pāna acum , se poate observa ca, un serviciu public poate fi girat fie de catre unitatiile administratiei publice comunale, orasenesti , municipale si judetene, fie de catre regii autonome sau societati comerciale constituite īn conformitate cu Legea nr. 15/1990.

      La aceste categorii se adauga cele reglementate de Lege nr. 326/2001, cu privire la serviciile de gospodarie comunala.

      Exista īnsa si o a treia categorie a serviciilor bublice si anume aceea realizata de institutii publice . Astfel, consiliile comunale, orasenesti si nunicipale pot īnfiinta, conform Legii 215/2001 " institutii si comercianti de interes local ", " īnfiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local " iar consiliile judetene " hotarasc īn conditiile legii īnfintarea de institutii si societati comerciale " si " hotataste īn conditiile legii , asocierea cu consiliile locale , pentru relizarea unor obiective de interes comun, scop īn care poate īnfiinta īmpreuna cu acestea institutii publice, societati comerciale si servicii publice ".

     5. Notiunea descentralizarii administrativ teritoriale si pe servicii.



     Notiunea descentralizarii are o acceptie larga si una restransa.

     Īn sens larg, prin descentralizare se īntelege orice transfer de atributii din plan central īn plan local, indiferentr de procedeul folosit. Īn sens restrāns, descentralizarea este legata de procedeul de realizare a acestuia. Un procedeu analizat deja, este cel al transferului de atributii catre unitatile administrativ - teritoriale ( descentralizarea teritoriala). Al doilea procedeu al descentralizarii este acela al serviciului public, cānd se realizeaza desprinderea unor servicii publice din competenta centrala sau locala si se confera acestora personalitate juridica.



     6. Serviciile publice locale.



     Fata de fondul comun de idei din literatura conteporana accidentala apreciem ca serviciul public ca dimensiune a administratiei publice locale se caracterizeaza prin : continuitate, egalitatea tuturor īn fata lui, un regim juridic dominat de regulile dreptului public īn spatele carora se afla o autoritate a administratiei publice.

      Dupa natura lor serviciile publice se pot clasifica īn trei categorii: tehnico - administrative, industriale si comerciale si socio - culturale.

      Dupa modul īn care realizeaza interesul general deosebim, de asemenea, trei mari categorii: servicii publice a caror scop este satisfacerea directa si individuala a cetatenilor, servicii publice care ofera avantaje particularilor īn mod direct si servicii publice destinate colectivitatii īn asamblu.

      Cāt priveste modul de gestionare a serviciilor publice, fata de legislatia noastra īn vigoare putem distinge:

     - administrarea printr-o regie autonoma sau o institutie publica;

     - contract de concesionare pentru punerea īn valoare a unui bun proprietate publica, fie pentru efectuarea de lucrari publice, fie pentru satisfacerea altor nevoi colective, ca de pilda transportul public;

     - contractul de īnchiriere;

     - locatia de gestiune;

     - contractul civil;

     - contractul comercial.

     Serviciile publice de gospodarie comunala reprezinta ansamblul activitatilor si actiunilor de utilitate si de interes local, desfasurate sub autoritatea administratiei publice locale, avānd drept scop furnizarea de servicii de utilitate publica, prin care se asigura: alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale, salubrizarea localitatilor, alimentarea cu energie termica produsa centralizat, alimentarea cu gaze naturale, alimentarea cu energie electrica, transportul public local, administrarea fondului locativ public, administrarea domeniului public.

      Serviciile publice de gospodarie comunala se realizeaza prin intermediul unui ansamblu de constructii, instalatii tehnologice, echipamente functionale si dotari specifice, denumite īn continuare sisteme publice de gospodarie comunala; aceste sisteme fac parte integranta din infrastructura edilitara a localitatilor.

      Serviciile publice de gospodarie comunala se organizeaza si se administreaza cu respectarea urmatoarelor principii: principiul dezvoltarii durabile, principiul autonomiei locale, principiul descentralizarii serviciilor publice, principiul responsabilitatii si legalitatii, principiul participarii si consultarii cetatenilor, principiul asocierii intercomunale si parteneriatului, principiul corelarii cerintelor cu resursele, principiul protectiei si conservarii mediului natural si construit, principiul administrarii eficiente a bunurilor din proprietatea publica a unitatilor administrativ teritoriale, principiul asigurarii mediului concurential, principiul liberului acces la informatii privind aceste servicii publice.

     Īn conformitate cu Legea nr. 326/2001, art. 6 garanteaza tuturor persoanelor dreptul de a utiliza serviciile publice de gospodarie comunala, prin: accesibilitate egala la servicii publice de gospodarie comunala, accesul la informatiile privind serviciile publice de gospodarie comunala, dreptul de asociere īn organizatii neguvernamentale pentru apararea,promovarea si sustinerea intereselor utilizatorilor, dreptul de a fi consultate direct sau prin intermediul organizatiilor neguvernamentale ale utilizatorilor īn procesul de elaborare si adoptare a deciziilor, strategiilor si reglementarilor privind activitatile din sectorul serviciilor publice de gospodarie comunala, dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor organizatii neguvernamentale, autoritatilor administratiei publice ori instantelor judecatoresti īn vederea prevenirii sau repararii unui prejudiciu direct ori indirect.

     Serviciile publice de gospodarie comunala trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii esentiale: continuitate din punct de vedere cantitativ si calitativ, īn conditii

     Contractuale, adaptabilitate la cerintele consumatorilor, accesibilitate egala la serviciul public, īn conditii contractuale,asigurarea sanatatii publice si a calitatii vietii.

     Organizarea, exploatarea si functionarea serviciilor publice de gospodarie comunala trebuie sa asigure: satisfacerea cerintelor cantitative si calitative ale utilizatorilor, corespunzator prevederilor contractuale, functionarea optima, īn conditii de siguranta, rentabilitate si eficienta economica, a constructiilor, echipamentelor, instalatiilor si dotarilor, corespunzator parametrilor tehnologici proiectati si īn conformitate cu caietele de sarcini, cu instructiunile de exploatare si cu regulamentele de organizare si functionare, protejarea domeniului public si a mediului prin respectarea reglementarilor legale, informarea si consultarea cetatenilor īn vederea protejarii sanatatii populatiei care beneficiaza de serviciile respective.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles