Prezentare generala a cosmosului indepartat

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.43

nivel: Liceu

     Dincolo de atmosfera terestra se întinde o lume diferita si plina de mister. Nimic material nu poate întrece frumusetea Cosmosului. Va invit sa calatorim împreuna spre cele mai tainice profunzimi ale Universului. Haideti sa visam la astri. Am decis sa prezint Cosmosul îndepartat deoarece cu cât ne îndepartam mai mult, cu atât misterul creste si cantitatea de informatii detinute de noi scade.<[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Prezentare generala a cosmosului indepartat

     Dincolo de atmosfera terestra se întinde o lume diferita si plina de mister. Nimic material nu poate întrece frumusetea Cosmosului. Va invit sa calatorim împreuna spre cele mai tainice profunzimi ale Universului. Haideti sa visam la astri. Am decis sa prezint Cosmosul îndepartat deoarece cu cât ne îndepartam mai mult, cu atât misterul creste si cantitatea de informatii detinute de noi scade.

      Terra, casa noastra, este doar un corp ceresc de mici dimensiuni care se roteste la nesfârsit în jurul unei stele la fel de neînsemnate la scara cosmica, Soarele. Pe lânga miscarea de revolutie Pamântul mai executa o miscare de rotatie în jurul unei axe ce trece prin centrul lui. Are si un satelit natural, Luna, fara de care oamenii nu ar mai fi fost asa de visatori si romantici. Alaturi de Planeta Albastra se mai rotesc în jurul Soarelui alte opt planete, pe orbite proprii, respectând aceleasi legi. Cu exceptia lui Mercur si Venus, celelalte au un numar mai mare de sateliti decât Terra. În jurul stelei centrale se mai rotesc si alte corpuri ce formeaza materia neorganizata, cum ar fi cometele, asteroizii, meteoroizii etc. Omul a îmbogatit si el materia aleatorie din spatiul interplanetar, construind sateliti artificiali, sonde spatiale, rachete cosmice si de curând statii si laboratoare orbitale.

      Soarele cu tot ce se roteste în jurul lui formeaza Sistemul Solar. Departe, la distante inimaginabile se afla alte stele asemanatoare Soarelui nostru. Acestea la rândul lor formeaza diferite tipuri de sisteme stelare.

     Deoarece distantele cosmice sunt foarte mari, încât mintea omeneasca nu le poate percepe, astronomii folosesc alte unitati pentru a le masura: unitatea astronomica (distanta medie Pamânt-Soare, egala cu aprox. 149,6 milioane km), anul-lumina (distanta strabatuta de lumina, cu viteza v=300 mii km/s, într-un an, egala cu 9,46 mii de miliarde km) si parsecul (egal cu 3,26 a.l.).

      Forta de atractie universala a grupat stelele în sisteme complexe numite galaxii. Cele peste 6000 stele vizibile de pe Pamânt, pe întreg cerul cu ochiul liber, precum si Soarele fac parte din Galaxia Noastra numita Calea Lactee. Ea are forma unei spirale, cu diametrul de aprox. 100 mii a.l., iar grosimea de numai 15 mii a.l. Masa galaxiei este de 140 miliarde ori mai mare decât masa Soarelui. În realitate numarul de stele din galaxie depaseste 150 miliarde, dar noi vedem doar câteva mii din cauza distantei mari si a stralucirii reduse a acestora. Sistemul Solar este situat într-o margine, în Bratul Orion, la o distanta de aprox. 28 mii a.l. fata de centru. Galaxia a primit numele de Calea Lactee datorita benzii de stele vizibila pe cer, asemanatoare cu o dâra de lapte varsat, care nu este altceva decât proiectia nucleului si a discului galactic vazute din profil.

      În interiorul galaxiei stelele sunt grupate în alte sisteme. Un numar infinit de mare de stele batrâne, rosii formeaza nucleul galactic. Acesta este de fapt o sfera imensa fata de care dimensiunile stelelor pot fi considerate neglijabile. Alte stele rosii formeaza roiuri globulare, aglomerari cu forma sferica ce contin peste un milion de stele. Exista cam 150 de astfel de roiuri în Calea Lactee, iar majoritatea sunt dispuse sub forma unui halo urias care înconjoara întreg discul galactic (ex. Omega Centauri, M13 din Hercules etc). Acest disc consta într-un numar de brate ce pornesc din nucleu, dând galaxiei aspect de spirala. Aceste brate sunt alcatuite din stele tinere, albastre, dar si din materie interstelara. Printre stele exista niste nori imensi de gaze, în special hidrogenul, precum si pulberi si praf. Norii au primit denumirea de nebuloase, care la rândul lor se clasifica în mai multe tipuri. Exista nebuloase difuze (care vazute prin instrumente optice au aspectul unei pete cetoase, cel mai evident exemplu fiind M42, Nebuloasa Orion), cât si nebuloase obscure (care au aspectul unei pete întunecate pe un fond luminos al cerului, ca ex. Nebuloasa Cap de Cal, un nor din vasta M42). Aceste nebuloase sunt adevarate incubatoare în care iau nastere noi stele printr-un proces îndelungat si complex. Al treilea tip îl reprezinta nebuloasele planetare. Acestea au aspectul unui inel cu o stea în centru. Spre deosebire de cele difuze si obscure, aici o stea în ultimul stadiu de viata emite gaze si praf care formeaza inelul. Astfel de corpuri sunt Nebuloasele Dumbell, Helix, Ochiul Pisicii etc. Pe lânga acestea mai exista în bratele galaxiei si roiuri deschise de stele tinere. Sunt asemanatoare celor globulare, doar ca numarul de stele componente este foarte mic. Ex.: Closca cu Pui, Caseta cu bijuterii, Stupul etc. Ca materie neorganizata mai exista si vântul stelar, flux de particule emis în spatiu de catre stele, în urma reactiilor nucleare ce au loc în interiorul acestora.

      Calea Lactee se roteste în jurul propriei axe într-un asa numit dans galactic, si o data cu ea si întregul Sistem Solar. O rotatie completa are loc o data la 225 ani terestri, un an galactic. Deci Soarele se afla exact în pozitia în care se afla acum, atunci când pe Terra traiau dinozaurii.

      Dar în Cosmos mai exista si alte galaxii, cam câteva miliarde de astfel de sisteme. Iar distantele dintre ele sunt enorme, de ordinul a milioanelor si chiar a miliardelor de a.l. Acestea sunt de trei tipuri: galaxii spirala, asa cum e si Calea Lactee, iar ca o particularitate a acestui tip în Univers exista si galaxii spirale barate, care au doar doua brate ce pornesc dintr-o bara care trece prin centru; galaxii eliptice - au forma de elipsoid si sunt alcatuite din stele rosii batrâne. E posibil ca aceste galaxii sa fi fost la început spirale si dupa ce materia dinte stele s-a epuizat, stelele care formau spiralele s-ar fi apropiat de nucleu. Iar a treia categorie o reprezinta galaxiile neregulate, cu o forma nedeterminata. Un exemplu elocvent sunt Marele Nor Magellanic si Micul Nor Magellanic, galaxii satelite Caii Lactee. La rândul lor galaxiile se grupeaza în roiuri de galaxii, care apoi formeaza roiuri de roiuri numite superroruri si respectiv hiperroiuri. Galaxia noastra face parte din Roiul Local. Acesta contine în jur de 30 de galaxii si are cam 5 a.l. diametru. Calea Lactee împreuna cu Andromeda sau marea Galaxie Spirala sunt cele mai mari galaxii din acest roi. Andromeda este cel mai îndepartat corp vizibil cu ochiul liber pe cer. Se gaseste la o distanta de 2,9 a.l. Un alt roi important ar fi Roiul Virgo, din constelatia Fecioara. Se gaseste cam la 50 milioane a.l. si contine în jur de 1000 galaxii.

      În Univers exista si asa-numitele Gauri Negre, portiuni din spatiu, unde energia este foarte mare, iar datorita gravitatiei totul este atras în adâncul unor gropi virtuale si nimic nu mai scapa. Inclusiv razele de lumina. Sunt ca niste gropi fara fund, cu dimensiuni mici raportate la scara cosmica. În preajma unei astfel de gauri timpul si spatiu dispar, capata niste însusiri pe care mintea noastra nu este capabila sa le înteleaga, deocamdata. Aceste gauri au fost detectate cu instrumente speciale ale astronomiei invizibilului. O astfel de gaura neagra de dimensiuni uriase s-ar putea afla în centrul nucleului galactic devorând stelele din apropiere. De curând au fost detectate si gauri de vierme, în M16 Nebuloasa Vulturului. Sunt acele porti stelare cu ajutorul carora am putea strabate distante cosmice în doar câteva ore.

      Cele mai îndepartate galaxii sunt quasarii. Acestea sunt galaxii tinere care emit în spatiu cantitati enorme de energie. Se afla la distante de peste 10 miliarde a.l. Ele ne dau multe informatii despre modul cum s-a format si a evoluat Universul. Dar despre ele se stiu cele mai putine lucruri. Ar putea exista si alte Universuri paralele grupate într-un Multivers.

      De fapt cu cât ne îndepartam cu atât cunoastem mai putin si misterul e mai mare. Dar cred ca merita sa ne sacrificam pentru a putea întelege Creatia Lui Dumnezeu. Mai avem multe de descoperit pentru a putea întelege modul de functionare al Cosmosului în care traim.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles