Premisele umanismului romanesc-primele manifestari in limba romana

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.28

nivel: Facultate

Constituie a treia etapa in dezvoltarea limbii romane .Ele au fost realizate de Filip Moldoveanu,la Sibiu (1544),Catehismul literar(pierdut);Dimitrie Liubavici,in Tara Romaneasca Apostolul(1547);diaconul Coresi la Brasov,in a doua jumatate a sec al XVI-lea ,dupa ce a inceput la Targoviste ,Tetraevangheliarul(1561)continuat cu altele precum Cazania si Molitvelnicul(1562),Liturghierul (1570),Psalmir[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Premisele umanismului romanesc-primele manifestari in limba romana

Constituie a treia etapa in dezvoltarea limbii romane .Ele au fost realizate de Filip Moldoveanu,la Sibiu (1544),Catehismul literar(pierdut);Dimitrie Liubavici,in Tara Romaneasca Apostolul(1547);diaconul Coresi la Brasov,in a doua jumatate a sec al XVI-lea ,dupa ce a inceput la Targoviste ,Tetraevangheliarul(1561)continuat cu altele precum Cazania si Molitvelnicul(1562),Liturghierul (1570),Psalmirea (1570),Evanghelia cu talc (1581) si altele.

Talmacirile in totalitatea lor,reprezinta o realizare in domeniul unificarii limbii.Se apreciaza,de mai multi lingvisti,ca cele coresiene stau la baza limbii literare romane. Concomitent, ele au contribuit la purificarea limbii noastre de regionalime,arhaisme si slovonisme ,crearea unei sintaxe si morfologii proprii,constituirea ideii de unitate nationala ce-i va insufleti de acum inainte pe toti romanii din tarile sau provinciile romanesti.

Urme ale mostenirii dacice se pot banui si in diverse productii de literatura populara. De pilda in descantece sau unele colinde. Arhaicele rituri de constructie, documentate in neoliticul de pe teritoriul Romaniei, au trebuit sa strabata veacurile de cultura spirituala dacica pentru ca sa ajunga la noi sub forma legendei "Mesterului Manole", povestea zidarului de manastire care isi zideste sotia ca sa opreasca surparea cladirii, indicand conceptia noastra despre creatie, care e rod al suferintei, definita ca mitul estetic.

Sunt patru mituri, nutrite din ce in ce mai mult de mediile literare, tinzand a deveni pilonii unei traditii autohtone. Unul din aceste mituri este si cel al "Mesterului Manole",insa, intaiul mit, "Traian si Dochia", simbolizeaza constituirea insasi a poporului roman.Mitul ancestral al intemeierii statului dac ne duce in perioada matriarhala si este legat de un personaj feminin. Numele acestui personaj a fost Dacia, devenit Dochia. Baba Dochia (Dacia) a fost o realitate umana in perioada matriarhatului.

Etimologic, cuvantul baba este stravechi traco-dac. Are ambele genuri, masculin si feminin: Baba Novac (Ion Georgescu, Baba Novac) si Baba Dochia. In Basarabia se intalneste "Baba Marta" in care s-a recunoscut numirea lunii martie. In Muntenia, Oltenia si Ardeal sunt 9 babe (1-9 martie), pe cind in Moldova si Basarabia sunt douasprezece babe. Zilele se numesc "zilele babelor".

G. Calinescu considera ca "intaiul mit", simbolizand "constituirea insasi a poporului roman" este mitul "Traian si Dochia" . Chiar daca o fiica a lui Decebal ar fi purtat numele de Dochia, mitul Baba Dochia este mult mai vechi si poate fi pus in legatura cu numele matriarhal al Dacilor. Dochia este o pronuntie traco-dacica a numelui Dacia, asa cum Troian este forma antroponimului Traian, in limba rustica. Ptolomeu, pe la mijlocul secolului II, d.H., in lucrarea sa "Indreptar geografic", inregistreaza intre orasele din Dacia, Dochidava, cetatea Dochiei (nu a Dachiei!).

In indice se specifica "Decidava, localitate in Dacia de miazanoapte".In legatura cu mitul Dochia, cercetatorul Romulus Vulcanescu a studiat prima legenda. Aceasta sustine ca Dochia, fiica regelui Decebal, a inaintat in fruntea unei ostiri spre Sarmisegetuza, in ajutorul tatalui ei asediat in cetate. Ea a fost "infrinta de armata lui Traian", a fugit cu resturile oastei in munti, spre rasarit. Acolo s-a rugat la Zamolxe "sa nu o lase sa fie pangarita de imparat".

Si atunci Dochia a fost prefacuta intr-o batrana ciobanita, cu cateva oi langa ea". Traian, trecand pe langa ea a intrebat-o daca a vazut printesa daca, iar Dochia i-a aratat spre miazazi. Imparatul a luat-o in goana intr-acolo si Baba Dochia a ramas stapana pe tinutul acela si de atunci poate mai traieste inca in munti".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles