Preliminarii la o intelegere a demnitatii jocului in lumea culturii

3x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.77

nivel: Facultate

Toate atitudinile amintite au pornit de la aceasta subAZstanta ireductibila a jocului si au facut din gratuitate si reAZflexul exersat al interdeterminarii secretul unei forme superioare de metabolism, capabile sa dea seama de speAZcii comportamentale mergind de la hirjoneala ludica a mamiferelor superioare si pina la actul cultural intemeAZietor de conditie umana.

Substanta ludica[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Preliminarii la o intelegere a demnitatii jocului in lumea culturii

Toate atitudinile amintite au pornit de la aceasta subAZstanta ireductibila a jocului si au facut din gratuitate si reAZflexul exersat al interdeterminarii secretul unei forme superioare de metabolism, capabile sa dea seama de speAZcii comportamentale mergind de la hirjoneala ludica a mamiferelor superioare si pina la actul cultural intemeAZietor de conditie umana.

Substanta ludica a fost atinsa de fiecare data altfel de mina exacta si prozaica a omului de stiinta, de cea cumpanita intre fapte si integrari totaliAZzatoare a teoreticianului culturii sau de gestul speculaAZtiv care a sters de pe ea urmele contingentei si, izgonind-o pina si din ograda omului, a scaldat-o in spuma cite unui gind cosmic, transformind-o in pura Figura a Lumii.

Dar punctul vizat de ipoteza stiintifica, de teoria culturala sau de cea filozofica a fost mereu acelasi. Sa-l urmarim, conjugat de cele trei deschideri ale spiritului. Unde se asaza, in aceasta polifonie a gindului, cartea lui Huizinga?Jocul si atitudinea stiintifica
Jocul la care se raporteaza biologia, psihologia sau soAZciologia nu este altul decit cel pe care il purtam fiecare in minte ca rememorare a unei experiente ludice trecute, ca fapt de divertisment sau ca experienta ludica straina, traita sub forma de spectacol.

Ceea ce insa pentru bu-nul-simt este un fapt subinteles trebuie sa devina penAZtru atitudinea stiintifica unul inteles: asadar, jocuri de animale, copii sau oameni mari, transformate in fapte de observatie si supuse unor traditionale tehnici de preluAZcrare in vederea obtinerii unor teorii care sa stabileasca functiile fenomenului ludic in economia vietii individuAZlui sau a civilizatiilor urbane.

Deci, nu prin punctul ei de pornire contrazice atitudinea stiintifica bunul-simt, ci prin precizarile obtinute ca rezultat al unor prelucrari speAZcializate.il contrazice insa ea cu adevarat, facindu-l sa admita ca un sens nebanuit dirijeaza din ascuns si da o alta diAZmensiune acelei realitati pe care el o numea in mod conAZventional "joc"? Oricit de spectaculoase ar fi, vorbirile tehnice despre joc se pastreaza in limitele unui firesc al lucrurilor scos la suprafata si exprimat concis;

in cunoasAZterea propusa, mai este loc pentru recunoastere, si buAZnul-simt, confruntat cu stiinta, poate spune ca, in fond, o teorie sau alta nu este decit concentrarea maxima a unei stiinte difuze.
Jocul si temeiurile biopsihologice ale libertatii. DezvoltaAZrea psihanalistului Geza Roheim are ca punct de pornire teoria antropologului danez Bolk (1926). Bolk a incercat sa dea o explicatie a faptului ca nici un mamifer nu se dezvolta atit de lent ca fiinta umana, ca la om, cu alte cuvinte, perioada de imaturitate sau de neputinta este mai lunga decit la toate celelalte animale.

Cheia acestei situatii Bolk a gasit-o comparind un foetus de primata
,are cu unul de om. in timp ce foerusul uman acuza ca-•teristici care cu timpul se dovedesc a fi permanente, maimuta aceleasi caracteristici vor deveni tranzitorii. Pilozitatea, lungirea membrelor superioare, subtierea buAZzelor si tot'ceea ce caracterizeaza o primata ajunsa la maAZturitate sexuala apar ca abatere de la caracteristicile fazei embrionare.

In schimb, proprietatile care in cursul dez-voltarii se pierd la celelalte primate devin la om parte integranta a formei implinite, intr-un caz, evolutia este propulsiva, in celalalt, conservatoare. Teza lui Bolk s-ar putea rezuma astfel: omul este un foetus de primata care a atins maturitatea sexuala.

Dar, tradat, caracterul foetal inseamna evolutie rapida; conservat, el devine factor inhibitor, care incetineste proAZcesul normal de ontogeneza. Perioada de imaturitate prelungita se explica la om prin acest caracter foetal deAZvenit progresiv permanent.Ce concluzii se pot trage de aici? Ca perioada infanAZtila a vietii umane -- atit de prelungita si avind valoare de faza preparatoare a dezvoltarii, cind structurile se pregatesc sa existe mai inainte de a fi utilizate -- isi pune pecetea pe intreaga existenta a individului.

Si, de vreme ce omul este o specie foetalizata, a carei fixare la situatia infantila a inregistrat pe scara biologica o pondere extraAZordinara, inseamna ca genele si mutatiile vor fi din ce in ce mai putin responsabile de ce va fi omul, iar experienta infantila, din ce in ce mai mult.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles