Predicatul

1x punct

categorie: Romana

nota: 8.71

nivel: Gimnaziu

A. DEFINIŢIE
Partea principală de propoziţie care atribuie subiectului o acţiune, o stare, o caracteristică sau o īnsuşire. Altfel spus, predicatul este partea principală de propoziţie care arată ce face, cine este, ce este sau cum este subiectul.
Răspunde la īntrebările: ce face? cine este? ce este? cum este?

[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Predicatul

A. DEFINIŢIE
Partea principală de propoziţie care atribuie subiectului o acţiune, o stare, o caracteristică sau o īnsuşire. Altfel spus, predicatul este partea principală de propoziţie care arată ce face, cine este, ce este sau cum este subiectul.
Răspunde la īntrebările: ce face? cine este? ce este? cum este?

B. FELURILE PREDICATULUI
I. Predicat verbal
II. Predicat nominal

C. PREDICATUL VERBAL
1. Predicatul verbal atribuie subiectului o acţiune sau o stare si arată ce face subiectul.

2. Răspunde la īntrebarea ce face? adresată subiectului. Verbul a face din īntrebare īşi poate schimba forma.

3. Se exprimă prin:
a) verb predicativ, la orice diateză, folosit la un mod predicativ sau personal (indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ)
o Elevii merg la şcoală.
o Du-te mai repede!
o Mihai a fost lăudat de diriginte.
Predicatul poate fi exprimat si printr-un verb la un mod nepredicativ (nepersonal) - infinitiv sau supin- cu valoare imperativă:
o A nu se staţiona sub macara!
o De revăzut rezolvarea exerciţiului!
b) locuţiune verbală, in aceleaşi condiţii ca şi verbul:
o Şi-a dat seama de cele īntāmplate.
c) interjecţie cu valoare verbală (predicativă):
o Hai la şcoală!
d) adverb sau locuţiune adverbială predicativă; nu acceptă subīnţelegerea unui verb copulativ şi sunt urmate de o conjuncţie care introduce o subiectivă sau sunt izolate īntre virgule:
o Desigur că vine.
o Vine, poate, şi el.
o Fără īndoială că va reuşi.
Pronumele personal cu valoare neutră face parte din locuţiune şi, implicit, din predicat.
o A luat-o la sănătoasa!

D. PREDICATUL NOMINAL
1. Predicatul nominal atribuie subiectului o identitate sau o īnsuşire (īl califică) si arată cine este, ce este sau cum este subiectul.

2. Răspunde la īntrebările: cine este? ce este? cum este? adresate subiectului. Verbul copulativ a fi īşi poate schimba forma sau poate fi īnlocuit cu un alt verb copulativ: ce a fost? ce a devenit? cum părea?. De asemenea, şi pronumele interogativ care intră in alcătuirea īntrebării īşi poate schimba forma in funcţie de cazul la care se află numele predicativ: pentru cine este? al cui este? etc.

3. Predicatul nominal este alcătuit din:
a) verb copulativ;
b) nume predicativ.
Verbele copulative sunt instrumente gramaticale care nu au īnţeles de sine stătător şi fac legătura dintre numele predicativ şi subiect:
o El este elev.
S+vb.cop.+n.p.
Verbele copulative sunt: a fi, a deveni, a ajunge, a se face, a ieşi, a rămāne, a părea, a īnsemna, a se naşte, a se preface, a se numi, a se chema etc.
Numele predicativ este partea esenţială sau elementul de bază al predicatului nominal prin care se identifică sau se califică subiectul.
El este de două feluri:
- simplu, cānd este exprimat printr-o singură parte de vorbire:
o El este harnic.
- multiplu, cānd este exprimat prin două sau mai multe părţi de vorbire coordonate īntre ele:
o El este harnic si disciplinat.

Se exprimă prin:
a) substantiv comun sau propriu in cazurile N., G. (cu sau fără prepoziţie), Ac. (cu prepoziţie) si D. (cu prepoziţie):
o El este elev. (N.)
o Cărţile sunt ale lui Mihai. (G.)
o Ei au fost īmpotriva măsurilor adoptate. (G.)
o Florile sunt pentru mama. (Ac.)
o Lucrarea a fost conform planului. (D)
b) adjectiv propriu-zis, la orice grad de comparaţie, in cazul N.:
o Marin este cel mai silitor.
c) pronume de orice fel, in aceleaşi cazuri ca si substantivul:
o Prietenul meu este acesta. (N.)
o Meritele sunt ale tuturor. (G.)
o Toţi au fost contra lor. (G.)
o Cărţile nu sunt pentru nici unul dintre voi. (Ac.)
o Şi el este asemenea lor. (D)
Pronumele personale pot fi şi in D. posesiv precedate de prepoziţie cu regim de G.:
o Ei au fost īmpotrivă-ţi.
d) adjectiv pronominal posesiv in Ac. precedat de prepoziţie cu regim de genitiv:
o Toţi au fost īmpotriva ta.
e) numerale diferite in aceleaşi cazuri ca şi substantivul:
o El este al doilea. (N.)
o Propunerea este a celor doi. (G.)
o Am fost īmpotriva amāndurora. (G.)
o Diploma este pentru primul dintre cāştigători. (Ac.)
o Şi tu eşti aidoma celor doi. (D)
f) verb, la modurile infinitiv, supin, participiu, şi gerunziu acordat:
o Datoria noastră este de a īnvăţa.
o Poezia este de memorat.
o Cāmpia este īnverzită.
o Rana era sāngerāndă.
g) adverb sau locuţiune adverbială:
o El este altfel.
o Este cu neputinţă să ajungem acolo.
h) interjecţie
o Este vai de ei.

- Numele predicativ mai poate fi exprimat şi prin locuţiuni corespunzătoare unora dintre părţile de vorbire menţionate sau prin părţi de vorbire substantivizate.
o Asta īnseamnă nebăgare de seamă. (locuţiune substantivală)
o Obiectul acesta este cel mai de preţ. (locuţiune adjectivală)
o El a devenit nu ştiu ce pe la o īntreprindere. (locuţiune pronominală)
o Este cu neputinţă să faci un asemenea lucru.(locuţiune adverbială)
o Ei sunt harnicii despre care ţi-am vorbit. (adjectiv substantivizat)
o Acesta este un bine pe care i-l pot face. (adverb substantivizat)
- Există situaţii cānd verbul copulativ sau numele predicativ se poate subīnţelege:
o Harnici sunt băieţii, dar mai harnice, fetele.
- Verbul copulativ nu trebuie subīnţeles pe lāngă fiecare parte componentă a numelui predicativ multiplu, deoarece acesta identifică sau califică acelaşi subiect.
E. TOPICA
Predicatul stă, de obicei, după subiect, dar poate sta şi īnaintea acestuia cānd accentul cade pe acţiunea sau caracteristica exprimată de predicat:
o Copiii vin la şcoală.
o Vin copiii la şcoală.
Numele predicativ stă, īn mod obişnuit, după verbul copulativ, dar poate să stea şi īnaintea acestuia atunci cānd, prin numele predicativ, se insistă asupra īnsuşirii sau calităţii atribuite subiectului:
o Aceşti oameni sunt vrednici.
o Vrednici sunt aceşti oameni.
Tot īnaintea verbului copulativ stă şi atunci cānd este exprimat prin pronume sau adverb interogativ ori relativ:
o Cine sunt ei?
o Nu ne-ai spus/ cine sunt ei./
Numele predicativ stă după
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.