Pravila de la Govora

3x puncte

categorie: Religie

nota: 9.63

nivel: Liceu

„Pravila de la Govora, numită și cea mică (cu titlul complet: << Pravila aceasta iaste direptătoriu de leage,tocmeala a sfinților apostoli, tocmite de 7 soboară cătră aceasta și a preacuvioșilor părinți, învățătorilor lumiei >>), era tradusă din slavonește în românește de călugărul Mihail Moxa sau Moxalie din Bistrița(prin 1620, acesta prelucrase în românește un Cronograf, adică o istorie a [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pravila de la Govora

„Pravila de la Govora, numită și cea mică (cu titlul complet: << Pravila aceasta iaste direptătoriu de leage,tocmeala a sfinților apostoli, tocmite de 7 soboară cătră aceasta și a preacuvioșilor părinți, învățătorilor lumiei >>), era tradusă din slavonește în românește de călugărul Mihail Moxa sau Moxalie din Bistrița(prin 1620, acesta prelucrase în românește un Cronograf, adică o istorie a lumii, la îndemnul lui Teofil, pe atunci episcop al Râmnicului).

Predoslovia cărții era semnată de mitropolitul Teofil (în parte era tradusă după prefața lui Petru Movilă la Nomocanonul de la Kiev din 1629). În titlu se arată că s-a tipărit în vremea << prea luminatului domn Io Matei Basarab Voievod a toată țara Ungrovlahiei, în mânăstirea Govora, vă leato 7149, iară de la Nașterea lui Hristos 1640>>

Pravila propriu-zisă era o colecție de legiuiri canonice (bisericești) și civile, făcută după o traducere slavonă a unui nomocanon de origine bizantină. Izvoarele slave – și cu atât mai puțin cele grecești – n-au fost identificate până în prezent. Din această cauză cercetătorii mai noi socotesc că Pravila este mai degrabă o compilație după aceste izvoare, și nu o simplă traducere a unora din ele.

Apariția unei cărți cu caracter canonic-juridic era determinată de trebuința unor îndrumări clare pentru preoții duhovnici la darea canonului (epitimiei) în scaunul spovedaniei, dar și pentru a le da îndrumări cu privire la pedepsele pe care să le aplice credincioșilor în caz de abateri de la rânduielile vieții obștești, căci preotul avea – în acele timpuri – și rolul de judecător al păstoriților săi. Rostul cărții era subliniat de însuși mitropolitul Teofil, în prefață : <>.

Din cuprinsul Predosloviei se poate deduce și scopul religios-didactic și cultural-educativ urmărit de alcătuitorii ei.Textul propriu-zis se întinde pe 171 de file,împărțit în 149 glave (sau capitole).Deși în foia de titlu este indicat anul 1640, din indicațiile din text reiese clar că lucrarea de tipărire a început în Postul Crăciunului (1640) și s-a terminat în postul Paștelui(1641) sin același an bisericesc(7149).

Trebuie subliniat și faptul că Pravila de la Govora a apărut în două tiraje diferite, unul pentru Țara Românească, altul pentru Transivania. Deosebirea dintre exemplarele celor două ediții consta în faptul că în prefața unor exemplare, numele mitropolitului Teofil era înlocuit cu al lui <> . Apariția tirajului pentru Transilvania trebuie pusă și în legătură cu calitatea mitropolitului Teofil de << exarh al Plaiurilor>>, desigur la solicitarea mitropolitului Ghenadie, care simțea lipsa unei astfel de cărți.

El avea nevoie de o pravilă, fie ca să contrabalanseze acțiunea prozelitistă calvină, fie ca să aibă o nouă carte de legi în locul celei a lui Coresi, care, desigur, era epuizată. Mitropolitul transilvănean va fi rugat pe Teofil să tipărească Pravila și pentru eparhia sa, cu prilejul soliei acestuia la Alba Iulia. Din această colaborare pe tărâm tipografic, se poate constata că exista o unitate sufletească între români, în ciuda granițelor nefirești care-i despărțeau. Rezultă că Pravila de la Govora apare ca o <> promulgată de autoritatea de stat și de cea bisericească, fiind prima colecție tipărită de legi civile și bisericești a statului medieval Țara Românească și a întregii Biserici Ortodoxe Române.

Ea prezintă deci o mare importanță pentru istoria dreptului românesc în general și a dreptului canonic, în special. Un amănunt interesant este acela că pe Pravila mică era menționat, pentru prima dată la noi prețul de carte: 21 costande de argint.”
Materialul Pravilei este extras din canoanele și constituțiile Sfinților Apostoli, din canoanele sinoadelor și ale Sfinților Părinți, din legile civile și penale, din canoanele penitențiale, din rânduiellile privind căsătoria și relațiile de familie și din rânduieli sau pravile călugărești.

Amănunte se pot găsi și în studiul d-lui I. Peretz despre Pravila de la Govora (Buc. 1911) sau în Istoria dreptului român a d-lui St. Longinescu (Buc. 1908) care a început să publice textele legilor vechi în paralel cu izvoarele lor.
« mai multe referate din Religie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles