Povestea lui Harap-Alb

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.00

nivel: Facultate

Pe de-o parte, copilul ramâne în universul sau liliputan, pe de alta parte, datorita miraculosului din basm, se vede crescut si învingator într-un timp condensat care nu mai ?ine de timpul diurn în care vie?uie?te.

Desi e mic si neajutorat, el viseaza sa ajunga cât mai repede voinic si astfel începe sa înve?e câte ceva din pa?aniile eroului. Adica, si el va fi, probabil, supus unor[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Povestea lui Harap-Alb

Pe de-o parte, copilul ramâne în universul sau liliputan, pe de alta parte, datorita miraculosului din basm, se vede crescut si învingator într-un timp condensat care nu mai ?ine de timpul diurn în care vie?uie?te.

Desi e mic si neajutorat, el viseaza sa ajunga cât mai repede voinic si astfel începe sa înve?e câte ceva din pa?aniile eroului. Adica, si el va fi, probabil, supus unor greutati, piedici, pe care va cauta sa le învinga prin curaj, voin?a si în?elepciune.

Înva?a sa nu se lase amagit, sa asculte de cei mari, sa disocieze aparen?a de esen?a lucrurilor. Virtu?ile imaginarului îl fac pe copil sa se identifice cu altul si, totodata, sa se vada pe sine însusi în lumina unui model.

Basmul ,,Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga, se încadreaza în cele men?ionate mai sus, fiind o lectura preferata pentru copii.,,Povestea lui Harap-Alb”, publicata în revista ,,Convorbiri literare” din august 1877, aduce un personaj diferit de cele din pove?tirile lui Creanga, acest basm propune un alt tip de Fat-Frumos.

Harap-Alb este un tânar care va dobândi în?elepciune datorita unor experien?e dificile pe care le înfrunta, pentru ca nu a respectat sfatul parintesc de a nu avea de-a face cu ,,omul spân” sau cu ,,omul ro?”. Harap-Alb nu este mai viteaz decât fra?ii sai si nici nu are însu?iri supranaturale, are însa o trasatura care-l deosebe?te de ceilalti si care va fi hotarâtoare pentru soarta sa: este generos.

Se pare ca ,,milostivenia” este una din trasaturile fundamentale ale personajelor crengiste. Datorita faptului ca a miluit o cer?etoare care nu era alta decât Sfînta Duminica, va ob?ine, gra?ie sfaturilor acesteia, hainele,armele tatalui sau de când a fost mire si calul, care va fi unul dintre ajutoarele sale cele mai pre?ioase.

Din punct de vedere compozi?ional, basmul lui Creanga corespunde structurii basmului folcloric, pe care îl depa?e?te prin crea?ia unitara, bine închegata, clara si rotunda. Creanga simplifica formula ini?iala a basmului fantastic si creeaza intriga altfel decât prin interven?ia for?elor malefice.

Plecarea eroului este determinata de lipsa mo?tenitorilor pe linie masculina, Împaratul Verde având numai fete. Astfel este pregatit drumul eroului, care devine ini?iatic, acentul fiind pus pe aventura lui Harap-Alb care trece prin repetate încercari, dezvoltare a motivului probelor depa?ite.

Prima proba pe care o trece este cea a milostiveniei, apoi dovede?te curaj în fa?a tatalui sau îmbracat în blana de urs, dar lipsit de experien?a, nu va trece cea de-a treia proba, a întâlnirii cu Spânul. Din acest moment, nara?iunea este dispusa în doua parti distincte: confruntarea cu Spânul si confruntarea cu împaratul Ro?.

Este interesant faptul ca drumul tânarului prin? trece ,,prin codrii întuecosi” care amintesc de experien?a mitologica a ratacirii în labirint. Este un moment decisiv în dezvoltarea subiectului, deoarece eroul îsi schimba condi?ia de prin?, în sluga, deoarece era ,,boboc în felul sau la trebi de aieste” adica lipsit de experien?a.

Aceasta este si explica?ia numelui pe care i-l da Spânul. Termenul ,,Harap” (varianta de la ,,arap”) denume?te un om cu pielea si cu parul de culoare neagra. Atributul ,,alb” explica schimbarea condi?iei prin?ului în sluga, orice alte explica?ii fiind fanteziste.

Momentul este cu atât mai interesant, deoarece coborârea în fântâna, deci ,,oglindirea” duce la schimbarea identita?ii. Men?inera ei este bazata pe juramântul, care trimite la un comportament de tip cavaleresc, marcat de un profund sim? al onoarei.

Din acest moment al nara?iunii, eroul este supus altor trei probe de catre Spân: aducerea ,,sala?ilor” din Gradina Ursului, a capului si a pieii cerbului ,,solomonit” si pe?itul fetei Împaratului Ro?.

Pe drum, Harap-Alb ocole?te nunta de furnici, ajuta albinele facându-le adapost, acte pornite tot dintr-un suflet generos. În acest mod va dobândi ajutoare pre?ioase în încercarile sale, ca si în basmul popular. Acestora li se vor adauga pe rând ,,cei cinci giganti telurici”: Gerila, Flamânzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.

Copiii participa emo?ionati la peripe?iile eroului, se bucura când anumite fiin?e cu puteri supranaturale (Calul nazdravan) îl ajuta pe erou. Când adjuvan?ii mai sus men?ionati, ce se comporta asemanator lor si participa la ?trengarii preferate si de ei, micii cititori confunda copilaria lor cu pa?aniile eroilor din basm si jubileaza, aplauda victoria binelui asupra raului. În personajele lui Creanga, copiii descopera propriile deprinderi si aspira?ii. De aceea ei se amuza si sufera, registrul lor sufletesc manifestându-se într-un larg evantai de emo?ii si sentimente.

O modalitate artistica de a crea fizionomia acestor personaje este cumularea de epitete ce au darul de a stârni râsul. Astfel, Setila este ,,prapadenia apelor, vestitul Setila, fiul secetei, nascut în zodia ra?elor si împodobit cu darul suptului” iar Pasarila ,,fiul sagetatorului si nepotul arca?ului, brâul pamântului si scara cerului, ciuma zburatoarelor si spaima oamenilor”.

O groteasca for?a a naturii, caracterizata în stilul specific lui Creanga, este Gerila. Urechile clapauge si buzoaiele groase si dabazalate sunt atât de mari, încât când sufla cu ele, una se rasfrângea peste cap si cealalta atârna peste pântece, fac in el ,,o dihanie de om”. Efectele produse de el asupra naturii sunt miraculoase si puse în eviden?a prin proza ritmata ,,…copacii din padure se vaicareau, pietrele ?ipau, vreascurile ?iuiau…”.

Flamânzila si Setila, ni?te uriasi ce simbolizeaza anumite trasaturi omene?ti, au oferit lui Creanga mai pu?ine efecte comice. Setila este surprins însa într-o situa?ie groteasca: de mânie, începe ,,a-i ?î?ni apa pe nari si pe urechi, ca pe ni?te laptoace de mori”.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles