Pot cast si gutter cast

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.30

nivel: Facultate

Membru 1 este un strat de 20-50 m, conține calcare masive, dolomite, strate subțiri de calcar, calcar nodular, bioturbații nodular calcaroase, pot și gutter. Corespunde depozitelor de platformă Muschelkalk inferior, este un depoyit system tract transgresiv, conține calcar oolitic brun format la mare energie la adâncime mică în bază, iar în top facies adânc de calcar nodular bioturbat. Mai sunt [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pot cast si gutter cast

Membru 1 este un strat de 20-50 m, conține calcare masive, dolomite, strate subțiri de calcar, calcar nodular, bioturbații nodular calcaroase, pot și gutter. Corespunde depozitelor de platformă Muschelkalk inferior, este un depoyit system tract transgresiv, conține calcar oolitic brun format la mare energie la adâncime mică în bază, iar în top facies adânc de calcar nodular bioturbat. Mai sunt prezente ceratite în secțiuniile de Calasparra și Valdepenas, precum și faciesuri de pot și gutter cast.

Membru 2, strat de 50 m, conține strate carbonate cu resturi fosile ( Thalassinoides, Chondrites, Planolites), strate intercalate cu calcare bioclastice. Este un depozit de cortegiu de mare inaltă, un facies progradațional de platformă carbonată.

Membru 3, de 20-35 m, este format în principal din marnă cu stratsubțire de carbon, cu gips și depozite clastice terigene de facies Keuper (triasic superior).

MEDIi SI FACIESURI SEDIMENTARE
Litofaciesul, structurile sedimentare și ciclurile sedimentare reprezentate in Membru 1 ajută la interpretatrea istoriei depoziționale a platformei carbonate a primei părti a Triasicului, din sudul Masivului Iberian.

Cinci litofaciesuri principale sunt prezente in Membru 1:
1)dolomitul brun. Faciesul mesocristalin de dolomite brun apare local în partea inferioară a secțiunii Muschelkalk, stratele variază de la 1 la 3 metrii, in general sunt masive, unele strate au stratificație oblică.
Prezența ooidelor, care sugerează textura originală a granoclasării și natura cristalină a dolomitelor indică originea sedimentelor calcarenitite poroase, care au fost depozitate sub condiții de energie slabă, iar mai tarziu dolomitizate; stratigrafic, dolomitele apar deasupra faciesului Buntsandstein de siltice roșii si de gresie.
Dolomitele au fost primele sedimente de stadiu transgresiv și corespund depozitelor de țărm de energie inalta.

2)Calcar laminat. Conține strate subțiri (>2 metri), laminații de calcar și calcisiltite, uneori boiturbate, cu origine microbială; stratele au laminații paralele, în top având ondulații de current, mici, cu grosimi de la câțiva mm la 60 cm. Structura cacisiltitelor este o laminație paralelă, interpretată ca o stratificație plană superioară; relativ, energia mare a acestor strate se datorează prezenței resturilor de Diplocraterion; indicatorul zonei de țărm jos.

3)Strate de marnă și marnă calcaroasă. Stratele de marnă sunt intercalate de stratele de marnă calcaroasă. Grosimea stratelor variază de 10 la 15 m, conțin marnă albă, calcar cenușiu, dar și mici porțiuni de mâl și silt. În partea inferioară apar calcisiltite (30-75%), conglomerate (2-5%), partea superioară conține marnă.

Structurile sedimentare de calcisiltitte includ laminații paralele, ondulații, tabulare; aceste laminații corespund unor canaluri colmatate, cu acreție laterală, tipice pentru depozitele subtidale. La scara decimetrică, suprafețele erozionale ondulate predomină în acest facies, fiind rezultatul influenței curențiilor oscilatori de fund; prezența ceratitelor și bivalvelor sugerează depozitarea sub nivelul turbulent.

Topul stratelor de argilă marcat de cutări cu profil asimetric, situate perpendicular cu structurile lineate, indică aceeași direcție a paleocurenților. Cutările sunt consecința curenților de pe fundul apei, ce au format sedimente coezive. Strate de calcar marnă aparțin depozitelor subtidale, stratele de marnă depozitelor de șelf. Aceste fining-up unități sunt cicluri de adâncime superioară, ca acele care apar in Muschelkalk.ul din Bazinul german, unde marnele caracterizează zonele depozitionale adânci ale rampei.

4) Calcar nodular bioturbat. Acest facies turbiditic manifestă o masivitate omogenă-textura bioturbată. Stratele variază între 1 si 2 metrii, având culori predominante in tonuri de gri. În găurile din acest facies sunt recunoscute depuneri de plante-plantolites orizontale. Stratele subțiri, mai mici de 5 cm, de dolomite bioclastice apar la poalele succesiunii de dolomite bioturbate, dar in unele cazuri, acestea includ granule mari de dolomite in bazaă, iar in top granule fine de sediment; aceste strate subțiri pot fi interpretate ca turbidite asemănatoare cu tempestitele din afara șelfului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles