Portofoliu - Mihai Eminescu

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.17

nivel: Gimnaziu

Pe 15 ianuarie 1850 s-a născut în Botoșani, Ipotești, Mihai Eminescu, al șaptelea copil.
Între 1858 și 1860, Eminescu a urmat clasele a III-a și a IV-a la „Național Hauptschule” din Cernăuți.
Între 1860 și 1863 Eminescu a fost la Ober-Gymnasium din Cernăuți.
În 1863 a plecat la Ipotești.
În 1864 intră ca practicant la tribunalul din Botoșani.
În 1865[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Portofoliu - Mihai Eminescu

Pe 15 ianuarie 1850 s-a născut în Botoșani, Ipotești, Mihai Eminescu, al șaptelea copil.
Între 1858 și 1860, Eminescu a urmat clasele a III-a și a IV-a la „Național Hauptschule” din Cernăuți.
Între 1860 și 1863 Eminescu a fost la Ober-Gymnasium din Cernăuți.
În 1863 a plecat la Ipotești.
În 1864 intră ca practicant la tribunalul din Botoșani.
În 1865 se află în Bucovina în gazdă la profesorul său Aron Pumnul, ca îngrijitor al bisericii.
........................................

Floare albastra

Poezia apare în revista Convorbiri literare la 1 aprilie 1873. Este printre primele poezii publicate în revista Convorbiri literare.Înainte de această poezie era publicată "Venere si Madonă", "Epigonii", "Mortua est".

Poezia are ca motiv "floarea albastră", un motiv romantic, care apare și în alte literaturi, în literatura germană Novalis într-un poem romantic, unde floarea albastră se metamorfozează în femeie luînd chipul iubitei și tulburînd inima eroului.

Motivul "florii albastre" mai apare și la Leopardi, iar la Eminescu floarea albastră reprezintă viața. Albastrul simbolizează infinitul, depărtările mării și a cerului, iar floarea simbolizează ființa care păstrează dorințele, pe care le dezvăluie cu vrajă.

Poezia este concepută din două părți corespunzătoare a două tipuri de idei, de cunoaștere: în primele trei strofe cunoașterea filosofică absolută, iar în partea a doua (5-13) cunoașterea terestră prin intermediul dragostei. Cele două părți ale poeziei sunt legate de o strofă, cea de a patra, care conține reflecțiile poetului și conține în ea începutul ideii din ultima strofă.

Poezia este alcatuită sub formă de monolog întrerupt de dialog.În primele trei strofe poetul conturează domeniul cunoașterii filosofice. De la elementele genezei "întunecata mare" pîna la un întreg unvers de cultură reprezentat de "cîmpiile Asire", "piramidele învechite". În aceste trei strofe iubita defapt aduce un reproș iubitului care ni se sugerază că sa izolat în universul fericit dar strîmt al lumii pamîntești. Este o ipostază a poetului în care se repetă ideea sugerată de prezența chiar în primul vers, a adverbului "iar".

De aici și îndemnul din ultimele vesuri ale strofei a treia:
"Nu căuta în depărtare
Fericirea ta, iubite!"

Strofa a patra e strofa de tranziție, de legătură între cele două ipostaze ale cunoașterii. Strofa aduce consimțămîntul de moment al poetului la dulcea chemare a iubitei. Sînt surprinse înca din această strofă gesturi tandre, calde, ocrotitoare: "Dulce netezindu-mi părul", gestul care se presupune că vor fi urmate și altele dacă poetul va coborî din cerurile nalte.

Adjectivul devenit substantiv diminutivat "mititica" sugerează pe de o parte dragostea față de ființa iubită dar și distanța enormă între gîndurile și preocupările înalte ale poetului, în comparație cu lumea terestră.La reproșul iubitei, poetul răspunde cu o tăcere, care deschide drum meditației din ultima strofă, mai ales din versul: "Totuși este trist în lume".

În partea a doua a poeziei avem celaltă cunoaștere, cea terestră cunoaștere prin intermediul iubitei dragoste la care este chemat iubitul de către iubită. Dacă în "Dorința" și în "Sara pe deal" întregul ritual al dragostei era din perspectiva bărbatului, în "Floare albastră" iubita este vicleană, ademenitoare promițîndu-i iubitului o lume de bucurii și de farmec.

Cadrul natural, unde este chemat iubitul este cadrul cu verdeață, cu izvoare ce plîng în vale sau stînci înalte și prăpastii mărețe.La aceste se mai adaugă și ochiul de pădure înconjurat de trestie și încărcat de foi de mure. Gesturile iubitei sînt șăgalnice, în timp ce iubitul îi va spune "povești și minciuni", ea, iubita va încerca pe un fir de romaniță dragostea lui.

Chemarea este tentantă, pentru că iubita este ca în "Dorința" frumoasă; de "soarelui căldură" fata va fi "roșie ca mărul" în timp ce cu părul ei de aur îi va astupa gura.

Această invitație sigur că este urmată de sărutări date sub pălărie pentru ca să nu fie văzuți de nimeni.

La ivirea lunii printre crengi înlanțuiți în gît cei doi îndrăgostiți vor porni în sat spre vale, dîndu-și pe sărutari pe cale. Ajungerea la al porții prag va fi urmată de vorbe în întunecime, după care urmează inevitabila despărțire. După ce ea dispare în timp ce iubitul copleșit de năvala sentimentului rămîne ca un stîlp în lună. Cele trei epitete "ce frumoasă, ce nebună, dulce floare" cuprinse în versuri exclamative exprimă intensitatea sentimentului, defapt epitetul "dulce" apare în mai multe situații: "dulce floare, dulce minune".Își schimbă sensul și valoarea grmaticală "Dulce netezindu-mi părul" apropie pe iubiți prin gest; "Dulci ca florile ascunse" sugerează puritatea. Pentru ca în final să apară în "dulce minune" epitet cu valoare de simbol de data aceasta care sugerează că apropierea de ființa iubită este egală cu miracolul, astfel încît epitetul devine metaforă.

Ultima strofă aduce ideea despărțirii, a stingerii dragostei, iar repetiția "floare albastră" subliniază intensitatea trăirii generată de contrastul dintre iluzie și realitate accentuată de acel "totuși".

2. Sara pe deal

Poemul se incadrează în prima etapă a poeziei de iubire și de natură. A fost publicată în 1885 în revista “Convorbiri literare”. O variantă datează din 1871 iar alta din 1872, se pot regăsi fragmente din “Sara pe deal” în romanul “Geniu pustiu” și nuvela “La curtea cuconului Vasile Creangă”.

“Sara pe deal” nu este nici pastel nici idilă ci este un poem eminescian specific în care temele naturii și iubirii fuzionează, și în care se crează imaginea paradisul adolescenților în care aspirația spre iubire este pură, poetul crezînd în idealurile iubirii.

Compoziția se realizează prin alternarea a două planuri: spațiul natural și cel sufletesc. Spațiul natural este larg dimensionat, un spațiu în care plutește melancolic cu jale cîntul buciumului ca un ecou a stării sufletești a poetului îndrăgostit. Elementele de peisaj constituite de imagini auditive și vizuale unele intensități abia perceptive redau tăcerea necuprinsului de la satul din vale pînă la turmele care urcă dealul și apoi pînă la bolta senină a cerului, pînă la infinit unde stelele se nasc spre bolta senină, în momentul înserării și a intrării în noapte.

Încă din primul vers se observă o contopire a spațiului natural cu cel sufletesc sugerat de sunetul melancolic al buciumului pe fondul unui ritm metric original alcătuit din 12 silabe.

În al doilea vers contopirea spațiului poetic cu cel sufletesc este amplificată prin adăugarea aliterației precum și de imaginea creată în care se împletesc elemente terestre cu cele cosmice” turmele-l urc, stelele scapără în cale”.

În versul 3 elementul sonor este prezent prin prelungirea aliterației “se” dar și prin imaginea murmurului dulce al apei în fîntîne. Remarcăm splendida personifcare “apele plîng clar izvorînd din fîntîne” este imaginea primordială a izvorului. Tăcerea necuprinsului creată prin armonie muzicală e o tăcere care este percepută cu sufletul.

În al patrulea vers apare imaginea copacului sacru al iubirii ”salcîmul“ devenit loc protector al întîlnirii celor doi unde iubita toropită de dragoste așteaptă acest moment “ochii tăi mari caută-n frunza cea rară”. Începînd cu strofa a doua tabloul de natură devine evocator infățișînd mișcarea lentă a lunii pe cer “sfîntă și clară”, nourii într-o scurgere halucinantă proiectează casele parcă în lună, oamenii cu coasa în spinare se întorc de la cîmp, cumpenele fîntînilor scîrțîie în vînt, nici unul din aceste detalii nu individualizează tabloul dar nici nu se poate spune că tabloul este abstract.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.