Pomul de la rascruce - creatie proprie

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.98

nivel: Gimnaziu

Vasiluța: Dar de ce nu-mi spui mata că mai este un obicei?... Din moși-strămoși se obișnuiește ca atunci când omul gătește o casă mare – poftește musafiri. Să vadă câte cântece pot trece prin ferestre, să vadă câte jocuri pot ține podelele… Și când toate îs încercate gospodărește, când cheful e pe sfârșite, atunci stăpâna iesi în mijlocul casei și joacă perinița… (...)
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Pomul de la rascruce - creatie proprie

Vasiluța: Dar de ce nu-mi spui mata că mai este un obicei?... Din moși-strămoși se obișnuiește ca atunci când omul gătește o casă mare – poftește musafiri. Să vadă câte cântece pot trece prin ferestre, să vadă câte jocuri pot ține podelele… Și când toate îs încercate gospodărește, când cheful e pe sfârșite, atunci stăpâna iesi în mijlocul casei și joacă perinița… (...)

Un declamator: În ,, Dicționarul esențial al scriitorilor români’’, București, 2000 citim: ,,Opera druțiană, luată în ansamblu impune un scriitor inconfundabil, unul dintre cei mai mari, pe care i-a dat românitatea, în a doua jumătate a secolului al XX-lea’’. Opera sa e o parolă care ne îngăduie intrarea în eternitate, e o fântână din care izvorăște apa vie a cuvântului.

Ion Druță, muncind asemeni lui Michelangelo mai bine de o jumătate de secol, a permanentizat în universal literelor românești din partea noastră de lună și de soare, de tradiție și de cultură, un stil personal înalțând un templu, o Biserică Albă pentru curățirea sufletului.

Altul: A venit în literatură în 1953, când i-a fost editată prima cărțulie ,,La noi în sat’’, urmată de o neuitată ,,Poveste de dragoste’’ (1954) și de un nepotolit ,,Dor de oameni’’ (1958). El n-a venit în literatură singur, ci cu un popor întreg.Considerând ,,cartea ca una din pietrele de temelie a lumii civilizate’’, nuvelist, povestitor, romancier, dramaturg, publicist, eseist de mare talent, scenarist, scriitor pentru copii, I. Druță a creat o operă originală, care cucerește tot mai multe inimi de citiotori.

Hărnicia, curățenia morală e și sărbatoarea, și onoarea, și etica, și religia personajelor sale. A dat viață unor ființe scumpe, care au adunat în ele ceea ce a găsit dorul și speranța, cutezanța și generozitatea, bunăvoința și compătimirea.

Altul: Zidirea druțiană e împlinită în patru pereți ai săi: chipul visării și dreptății reprezentant prin tatăl său – Onache Cărăbuș din romanul ,,Povara bunătății noastre’’; chipul moral înfățișat de Călin Ababii din ,,Sfânta Sfintelor’’ , chipul eroic, zugrăvit de Horia din ,,Clopotnița’’ și chipul spiritual , întregit de păstorul Anonim.

În fiecare zid vom găsi câte o Ană care se numesc: Vasiluța din ,,Casa Mare’’, mătușa Ruța din ,,Păsările tinereții noastre’’, Veta din ,,Doina’’ și măicuța Ecaterina din ,,Biserica Albă’’- Iar sus, deasupra, ca un trainic acoperiș – chipul Doinei, care nu este altceva decât conștiința și demnitatea noastră – Limba Română! Prețul înălțării acestei catedrale este viața autorului. ,,La flacăra obrazului pe care l-am pălmuit să ne încălzim mâinile cu care îi vom răsfoi Aleasa Operă’’, ne povățuiește Grigore Vieru.

Altul: Scriitorul, cu tenacitate, își bătătorește cărăruia lui prin câmpiile baștinei, prin aurorile minunate și apusurile neuitate. Cărăruia, care l-a dus spre Casa Mare a cuvântului pornește de la Horodiște.
(citește din nuvela autobiografică ,,Horodiște’’)

-M-am născut în Horodiște, sat de răzeși întemeiat, după cum se povestește, de Ștefan cel Mare cu oșteni arțăgoși și iuți la încăierare. De cu primăvară și până toamna târziu fremăta în ograda noastră șoaptă senină și caldă a unui nuc. Cest haiduc verde păzea casa noastră de toate primejdiile. L-am purtat toți anii împreună cu mine. Ca și altădată, atunci când mi-i greu și când mi-i bine …, aud alături șoapta lui blajină:
-Bine, Ioane. Să știi că-I bine …

Altul: Dorul … acest vechi viciu al moldovenilor, acest bluestem al lor, acest dar dumnezeiesc …În clipele sale de dor e gata să dea o jumătate din viață numai să-l lași să mai pășească o dată acel prag, să tragă adânc în piept pirozna casei părintești.

Mi-e tare dor …

Mi-e tare dor de casa cu cerdac
Și bolta ei cu flori de liliac!
Mi-e dor s-ascult amurgul în pridvor!
De casa mea mi-e tare dor!

Mi-e tare dor să văd bătrânii tei,
Întâii ani mi-au înflorit sub ei;
Mi-e dor să văd și nucul meu bătrân,
Sub frunza lui o seară să rămân...

Mi-e tare dor de holdele de grâu,
Mi-e dor să cânt la margine de râu,
Mi-e dor s-aștept amurgul în pridvor,
De satul meu mi-e tare, tare dor! …

Altul: ,,Și iară începem cu mama, cu acest cuvânt frumos, rotund, pe care noi mai mult îl cântăm decât îl rostim, și uneori începe să pară că tot ce-a fost mai frumos și mai măreț plăsmuit în fașa limbii noastre e legat de acest cuvânt.

… Când m-am ridicat copăcel, rămăsese puțin din frumoasele gâțe negre pe care le avusese mama de fată mare … De cu primăvară și până toamna târziu basmaua ei albă zbura ca o pasăre – ba e în casă, ba e afară, ba în Cubolta, unde ne erau hectarele, ba se întorcea în amurg, albind ușor pe-o dungă de deal în seninul serii … Azi, gândindu-mă la cea albă a copilăriei mele, nu pot spune că am văzut-o măcar o singură dată, măcar o singură clipă, stand pe-o ramură, lângă cuibul ei …

Veșnecul ei blestem era bunătatea. Mama era gata în fiece clipă să ardă ca o lumânare, numai să ne vadă pe toți în rand cu lumea …
(,,Horodiște’’)
Altul: Tata era plin de demnitate, arțăgos și încăpăținat, încât în cei optzeci și ceva de ani, pe care i-a trăit, puțini s-ar fi putut lăuda că l-au făcut pe badea Pentelei, cum I se zicea la noi în sat, să se deie oleacă mai încolo ori mai încoace, în afara locului pe care și-l alegea singur. În copilărie tata mi se părea voinic, demn și veșnic. Voinic era într-adevăr, căci la trântă nu țin minte să-l fi dovedit cineva din Horodiște.

Mulți din eroii cărților mele au împrumutat anumite trăsături de la tata …
(,,Horodiște’’)
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles