Poluarea solului

2x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.62

nivel: Liceu

Cap. II POLUAREA SOLULUI SI IMPLICATIILE ECOLOGICE

2.1 Aspecte generale

Solul, acest corp natural format la suprafata scoartei terestre ca rezultal al interactiunilor dintre componentele litosferei, atmosferei, hidrosferei si biosferei constituent al ecosistemelor terestre, detine un rol important in ecosfera constituind sursa principala de apa si elemente nutritive d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Poluarea solului

Cap. II POLUAREA SOLULUI SI IMPLICATIILE ECOLOGICE

2.1 Aspecte generale

Solul, acest corp natural format la suprafata scoartei terestre ca rezultal al interactiunilor dintre componentele litosferei, atmosferei, hidrosferei si biosferei constituent al ecosistemelor terestre, detine un rol important in ecosfera constituind sursa principala de apa si elemente nutritive deci unicul mijloc de productie vegetala.

In acalitatea sa de component important al mediului inconjurator, solul este supus unor variate interventii umane cum ar fi: extinderea culturilor agricole si intensificarea procesului de productie agricola, pasunat abuziv si excesiv, exploatarea nerationala a padurilor, industrialiarea si urbanizarea, constructii hidrotehnice si de cai de tranport etc.

In tara noastra, solul este supus la o serie de impacturi cum ar fi eroziunea si scurgerile de sol, alunecarile de teren, acidificarea, dezechili- bre ionie deci de nutritie, saraturarea si degradarea alcalina, compactarea orizonturilor superioare, acoperire cu deponii, poluarea chimica si biologica si chiar distrugerea totala prin excavari pentru exploatari miniere de suprafata, cariere, balastiere gropi etc.

Nivelul sau gradul poluarii solului poate fi determinat, fie prin reducerea calitativa si cantitativa a productiei vegetale (a recoltei), fie prin cheltuielile necesare refacerii capacitatii (potentialului) productiv sau fertilitiatii sale.

Prin urmare, poluarea solului include intreaga gama de fenomene si procese de degradare a solului ca rezultat al activitatii umane.
Poluarea solului este strins legata de poluarea aerului si a apelor dar si de accea a vegetatiei si faunei. Prin pozitia sa ca sursa de apa si elemente minerale, poluarea solului afecteaza plantele, acestea animalele si deci poluarea ajunge la om si la intreaga biosfera.

Poluarea solului a inceput o data cu practicarea agriculturii si s-a intensificat ulterior prin industrializare si urbanizare. Multa vreme s-a admis si ideea ca solul suporta multe si ’’inghite’’ multe, fiind coniderat un depoluant. Si intr-adevar, in anumite limite, solul poate juca rolul unui depoluant prin capacitatea sa de tamponare a unor componente straine (materie organica de diferite origini, depuneri diverse etc).

2.2 Modalitati si tipuri de poluare a solurilor

Ca si in cazul aerului si apelor, poluarea solurilor poate fi de natura fizica, chimica, biologica si radioactiva.
In raport cu natura si sursa poluantilor, poluarea solului poate avea loc:

- prin lucrari de excavare la zi;
- prin acoperire cu deponii, halde de steril, gunoaie etc;
- cu deseuri si reziduri anorganice din industrie;
- cu substante din aer (hidrocarburi, etilena, amoniac, bioxid de sulf, cloruri, floruri, oxizi de azot, compusi ai Pb, etc);
- cu materii radioactive;
- cu deseuri si reziduri organice din industria alimentara si usoara;
- cu dejectii animale si umane;
- prin eroziune si alunecari de teren;
- prin saraturare;
- prin acidificare;
- prin exces de apa (inmlastinire);
- prin exces sau carente de elemente nutritive;
- prin compactare si formare de cruste;
- cu pesticide;
- cu agenti patogeni contaminati.

In ce priveste sursele de poluare, in raport cu activitatea umana ce genereaza poluarea, acestea se grupeaza astfel:

- industria extractiva de materii prime (carbuni, petrol, minereuri, materiale de constructii);
- industria energetica (termocentrale, hidrocentrale);
- industria metalurgica;
- constructii de masini si prelucrarea metalelor;
- industria celulozei si hirtiei;
- chimizarea agriculturii (pesticide, ingrasaminte chimice etc ;
- deseuri si reziduri vegetale si animale de la complexele de crestere si ingrasare a animalelor;
- platforme si rampe de gunoi menajer;
- ape uzate si namoluri menajere;
- transporturi terestre, navale si aeriene;
- alte activitati umane.

Dintre tipurile de poluare prezentate mai inainte cele mai frecvante si mai daunatoare sunt cele provocate de utilizarea ingrasamintelor si a pesticidelor de catre agricultura in vederea crersterii productiei agrare si a combaterii daunatorilor.

...

2.3 Poluarea solului prin lucrari de excavare la zi si acoperire cu deponii, depozite de steril etc.

Prin lucrarile de excavare la zi si decopertare folosite de industria miniera si carbonifera, pentru amplasarea carierelor, balastierelor, pentru forari petroliere si alte lucrari de constructii se distrug mari suprafete de sol fertil. In S.U.A. numai in perioada 1930 – 1971 au fost distruse prin aceste lucrari de excavare cca. 1,5 mil. ha din care numai 600 mii au fost redate circuitului agricol. La nivelul anului 2010 suprafata afectata de aceste lucrari va fi de peste 12 mil ha.

In tara noastra, prin exploatatarile carbonifere si minerale la zi, au fost scoase din circuitul agricol importante suprafete. Astfel numai in bazinul carbonifer al Gorjului au fost distruse aproape 10.000 ha urmind ca suprafata lor sa ajunga la cca. 25.000 ha. Prin exploatarile miniere din jud. Cluj (Capus, Aghires) au fost afectate cca. 7.000 ha. La nivelul intregii tari suprafata afectata prin lucrari de excavare depasea in 1985, 12.000 ha terenuri agricole.
Reintroducerea in circuitul agricol a acestor terenuri necesita lucrari costisitoare de cercetare si proietare care au in vedere conditiile litologice si pedoclimatice specifice fiecarei zone.

La nivelul anului 1981, in tara noastra erau acoperite cu deseuri, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotatii, depozite de gunoaie o suprafata de cca. 19.000 ha de terenuri agricole din care 1.800 ha acupate de cenusa de la centralele termoelectrice. La aceste suprafete se adauga si cele cca. 3400 ha terenuri agricole ocupate cu deseuri si reziduuri anorganice (zgura, sticla, ceramica, namoluri de la statiile de epurare a apelor etc.).

2.4 Poluarea solului cu substante poluante din atmosfera

Prin pozitia si caracteristicile sale solul constituie locul de intilnire al tuturor poluantilor din care cea mai mare parte vin din atmosfera.
In grupa principalilor poluanti ai solului ce vin pe calea aerului se includ particulele minerale solide si diversi compusi chimici sub forma de sulfati, carbonati, fosfati, cloruri etc., precum si unii compusi gazosi ca oxizii de sulf, de azot, de carbon si unele hidrocarburi. Tot din aer provin si o serie de elemente chimice Ca, Ag, As, Be, Br, Cd, Cu, Fe, Hg, Ni, Pb, Se, Sn, Zn etc.

Subsatntele toxice din atmosfera cad pe sol si patrund in el fie direct, fie prin intermediul precipitatilor. Ponderea lor este mai mare in jurul unor obictive industriale care produc aceste substante. Asemenea zone sunt cele di apropierea intreprinderilor Neferal si Acumulatorul Bucuresti care emana Cu, Pb si Zn, Tirnaveni, Copsa Mica, Zlatna, Baia Mare, Hunedoara, Resita, Galati, Tirgoviste, Calarasi, unde emanatiile de metale grele afecteaza mari suprafete de sol.

In jurul combinatelor de ingrasaminte chimice cu fosfor, a industriilor de aluminiu, sticla, ceramica se degaja in atmosfera importante cantitati de fluor sub forma de gaze (HF, Si, F4) precum si fluoruri de siliciu si calciu, de siliciu si sodiu. Prin intermediul precipitatiilor acestea ajung in sol unde sunt extrase de catre plante. Distanta de poluare cu acste plante poate merge pina la 3 – 4 km departare de sursa.

Poluarea solului cu produsi ai fluorului apare in jurul combinatului de aluminiu de la Slatina, combinatelor de ingrasaminte chimice : Valea Calugareasca, Turnu Magurele, Tg. Mures, Arad etc.

2.5 Poluarea solurilor cu pesticide ši efectele sale

Poluarea solului cu pesticide ocupa un rol important. Spre deosebire de alte substante poluante, pesticidele sunt dispersate voit in mediul natural pentru a distruge anumiti paraziti ai omului, animalelor domestice sau ai culturilor agricole. Suprafetele afectate sunt considerabile. In S.U.A. suprafetele tratate cu pesticide ocupa 5% din teritoriu, iar in Franta anual se trateaza cca. 18 milioane ha.

Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substante organice de sinteza. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor daunatoare (insecticide), a ciupercilor fitofage (fungicide), a buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide).
Insecticidele de sinteza actuale se repartizeaza in trei grupe principale: organoclorurate, esteri si carbonati.

Cu toate avantajele importante pe care le prezinta folosirea pesticidelor in agricultura (cresterea productiei, reducerea miini de lucru etc.) utilizarea lor pe scara larga si in doze mari si repetate provoaca numeroase incoveniente de ordin ecologic. Aplicarea lor provoaca o serie de modificari in ecosistemele in care au fost introduse printre care se amintesc:

- ele prezinta un spectru de toxicitate foarte intens atit pentru organismele animale cit si pentru cele vegetale;
- au un grad de selectivitate destul de redus si se folosesc adeseori contra populatiilor si nu contra indivizilor;
- efectul lor nu depinde de densitate desi aplicare lor are in vedere densitatea;
- multe dintre ele au un grad de persistenta ridicat in sol care poate fi de ordinul lunilor sau chiar al anilor;
- o parte din pesticide se disperseaza la distante foarte mari si sunt incorporate in biomasa, in apele oceanelor sau in sol.

Contaminarea solurilor si a vegetatiei cu pesticide are importante consecinte asupra speciilor si biocenozelor.

Acesete efecte pot fi de natura demoecologica adica cele care afecteaza populatiile si in special densitatea acestora si de natura biocenotica – cele care provoaca rupturi ale echilibrelor biocenotice.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles