Poluarea

1x punct

categorie: Chimie

nota: 3.63

nivel:

     1. O mica istorie a poluarii si a organizatiilor antipoluare

     Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existentei umanitatii. O multime de documente atesta exploatarea irationala a padurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Poluarea

     1. O mica istorie a poluarii si a organizatiilor antipoluare

     Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existentei umanitatii. O multime de documente atesta exploatarea irationala a padurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii din Mahabharata ard o padure intreaga cu animalele din ea cu tot). Diferenta intre noi si stramosii nostrii este legata de capacitatile noastre sporite atit de a distruge cat si de a ingriji mediul. De-a lungul timpului prin ocuparea extensiva a planetei calitatea aerului si a apei s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scazut, punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate acestea au dus la cresterea ingrijorarii legate de deteriorarea mediului.

     Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de degradarea mediului inconjurator au fost oamenii de stiinta din secolul XIX care, confruntati cu urbanizarea si industrializarea galopanta au incercat sa stopeze actiunile destructive si sa educe oamenii în domeniul stiintelor naturale si a protectiei mediului.

     Din punct de vedere istoric conceptul de protectie a naturii a aparut prima oara la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin, Wallace) si la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau).

     Prima societate de protectie a naturii atestata a fost fondata în Anglia în 1865 sub numele Commons, Open Spaces and Footpath Preservation Society iar prima lege antipoluare - Alkali Law a fost data de parlamentul britanic în 1863. In 1864 Congresul Statelor Unite hotaraste ca Valea Yosemite sa devina o zona recreationala iar în 1872 se stabileste primul parc national la Yellowstone.

     Prima jumatate a secolului XX

     Continua distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensiva a agriculturii care a dus la degradarea solurilor (SUA). Apare în SUA în 1935 Oficiul de conservare a solului care avea ca rol prevederea eroziunii acelerate. Dupa 1945 se infiinteaza primele organizatii internationale care se preocupa si de problemele mediului inconjurator:

     1945 - ONU (Organizatia Natiunilor Unite )

     1945 - FAO (Food and Agricultural Organisation)

     1956 - Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii si a Resurselor Naturale

     1961 - World Wildlife Found

     Anii 1960 - 1980

     Anii 60 au fost marcati de impactul tehnologiilor de razboi (incluzand si tehnologia nucleara) asupra mediului si de utilizarea produselor chimice devastatoare. Generatiile anilor 60 s-au format în contextul miscarilor pacifiste si a unor miscari de protectie a mediului precum Campania pentru dezarmare nucleara, Miscarea pentru drepturi civile (SUA) . Apar primele organizatii nonguvernamentale (NGO) implicate în protectia mediului (Sierre Club).

     Are loc prima celebrare a Zilei Pamantului (Earth Day) 21 martie 1970 cand au loc mitinguri în toata America cu implicarea oficialitatilor si cu fonduri federale. Incepand din anul 1970 Ziua Pamantului a devenit o zi internationala.

     In anii 70, miscarea ecologica s-a dezvoltat în continuare, ajungandu-se la creerea organizatiilor Greenpeace si Friends of the Earth.

     In anii 80 se contureaza primele propuneri legate de dezvoltarea durabila ca urmare a aparitiei unor accidente de mediu extrem de grave. Devine tot mai clar ca trebuie stabilite bariere în calea potentialului destructiv al unor descoperiri stiintifice.

     In 1984 are loc un tragic accident în Bhopal (oras din India Centrala), unde o fabrica de pseticide a companiei americane Union Carbid a explodat. Au fost inregistrati mii de morti iar impactul asupra mediului a putut fi simtit si 15 ani mai tarziu. In 1986 a explodat un reactor nuclear al centralei nuclearo-electrice de la Cernobal, Ucraina, fosta Uniune Sovietica. S-au inregistrat peste 100000 morti si imense degradari ale mediului. În 1987 a fost confirmata pentru prima data existenta unei gauri în stratul de ozon.

      Anii 1990

     În 1991 are loc Razboiul din Golf care duce la mari pierderi de vieti omenesti si catastrofe ecologice.

      În 1993, Summitul de la Rio al Natiunilor Unite dezbate criza contemporana si mai ales impactul ei asupra mediului. Se angajeaza primul plan de actiune globala Agenda 21. în capitolul 36 al Agendei 21 se afirma rolul cheie al educatiei ecologice.

     La 6 ani dupa Summitul de la Rio, cu tot entuziamul care a dus la adoptarea Agendei 21, ea este în cea mai mare parte un esec. Au fost depuse eforturi mari de catre unele state, organizatii sau corporatii. Opinia publica este saturata cu informatii legate de mediu (in general în tarile occidentale) dar mobilizarea în jurul cauzei a scazut. Actiunile pentru mediu par a fi în retragere peste tot cu exceptia Peninsulei Scandinave.

     Ca rezultat al Conferintei de la Rio a aparut GEF (Global Environment Facility) care reprezinta un mecanism de finantare ale unor proiecte legate de mediu si dezvoltare în diferite parti ale lumii. Finantatorii GEF sunt Banca Mondiala, UNDP (Programul natiunilor unite pentru dezvoltare) si UNEP (Programmul natiunilor unite pentru mediu).

     UNEP contribuie cu experienta stiintifica si selecteaza ariile proiectelor GEF, UNDP face legatura intre mediu si dezvoltare, Banca Mondiala este responsabila de proiectele de investitii.

     Directiile în care actioneaza GEF sunt:

     " reducerea efectului de incalzire globala

     " protectia biodiversitatii

     " protectia apelor internationale

     " reducerea efectului de epuizare a ozonului



     2. Poluarea atmosferica

     Poluarea atmosferica reprezinta contaminarea atmosferei cu deseuri gazoase, lichide sau solide sau cu produse care pot periclita sanatatea oamenilor, a animalelor si a plantelor.



     Cauzele poluarii atmosferice si principalii poluanti



     In fiecare an dezvoltarea industriei genereaza miliarde de tone de materiale poluante care sunt eliberate în atmosfera

     Poluantii primari sunt emanati direct în atmosfera, de exemplu dioxidul de sulf, particulele de funingine si oxizii de azot. Poluantii secundari sunt produsi prin reactii intre poluantii primari.





     Principalii poluanti:

     Monoxidul de carbon (CO).Toate materiile primare energetice folosite pentru combustie contin carbon sub forma de combinatii chimice, care se oxideaza, transformandu-se în gaz carbonic (CO2) sau în oxid de carbon (CO) daca combustia este incompleta.

     Monoxidul de carbon se formeaza în mod natural în metabolismul microorganismelor si în cel al anumitor plante; este un compus al gazului natural. El se raspandeste în atmosfera sau se formeaza în stratosfera sub efectul razelor UV.

      67% din CO provine de la vehicule, combustia nefiind completa decat daca motoarele merg în plina viteza.

     Monoxidul de carbon este un gaz toxic pentru oameni si animale. El patrunde în organism prin plamani si blocheaza fixarea oxigenului prin atomul central de Fe al hemoglobinei (HbCO): puterea sa de fixare este de 240 de ori mai importanta decat cel al oxigenului. Nivelul de otravire depinde de saturatia sangvina, de cantitatea de CO din aer si de volumul respirat.

     Gazul carbonic (CO2), cel mai important din ciclul carbonului, in cantitati mici este inofensiv si aduce Carbonul necesar fotosintezei. CO2, sub forma de vapori de apa, lasa sa treaca undele scurte ale radiatiei solare în atmosfera si absoarbe undele lungi ale radiatiilor Pamantului, ceea ce provoaca o reancalzire a aerului, efectul de sera. Pe Venus, intr-o atmosfera foarte bogata în CO2, temperatura atinge 470° C.

     Clorofluorocarbonatii (CFC) au fost dezvoltati de USA în anii 1920 pentru a inlocui amoniacul si dioxidul de sulf ca gaz de racire . Au fost dezvoltati ca sa acopere cererea de gaze de racire, inerte chimic, necorozive si netoxice.

     In principal au fost utilizate patru tipuri de CFC (CFC-11, CFC-12, CFC-22, CFC-113). Compania care i-a produs initial a fost compania Du Pont. Mai tirziu cererea de CFC a crescut foarte mult fiind utilizati în sistemele de aer conditionat, sprayurile cu aerosoli, stergerea echipamentelor electronice. Productia de CFC a crescut continuu în SUA si Europa pâna în anii 1980. Se estimeaza ca 85% din productia totala de CFC-11 si CFC-12 a scapat în atmosfera. Desi emisiile de CFC sunt mai puternice în tarile dezvoltate, datorita difuziei atmosferice toata planeta este afectata la fel. Datorita inertiei chimice a CFC practic toata masa de CFC va reactiona numai cu ozonul din stratosfera.

     Plumbul (Pb) si compusii sai sunt adaugati la petrol pentru a obtine combustibili.Cea mai mare parte din aceste substante nu sunt arse complet si sunt eliberate în atmosfera prin tevile de esapament ale masinilor. Plumbul este eliberat în atmosfera atat în timpul proceselor industriale cat si prin folosirea pesticidelor si insecticidelor. Creierul si sistemul nervos sunt grav afectate, ducand la aparitia unor deviatii de comportament si pierderi ale memoriei.

     Fluorurile sunt eliberate în atmosfera în timpul procesului de producere a ingrasamintelor. Acestea dauneaza grav plantelor, si implicit animalele ierbivore si oamenilor daca acestea consuma plante sau legume care contin o mare cantitate de fluoruri. Fluorurile prezente în cantitati mici în organism ajuta la prevenirea cariilor. în cantitati mici se gasesc chiar si în apa de baut.



     Funinginea, monoxidul de carbon, dioxidul de sulf si oxizii de azot sunt poluantii primari produsi în principal prin arderile de combustibili fosili în centralele energetice, precum petrolul si carbunele. în fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intra în compozitia atmosferei prin aceste procese.

     O semnificativa parte a industriei si a transporturilor se bazeaza pe combustibili fosili. Pe masura ce acesti combustibili sunt consumati, în atmosfera sunt eliminate particule chimice de materii poluante. Combustia carbunelui, a petrolului si a benzinei este raspunzatoare pentru majoritatea poluantilor atmosferici. Alte materiale poluante pot avea sursa de emitere industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinariile petrolifere, uzinele de ciment si cele în care se obtine acidul azotic si acidul sulfuric. Aceste chimicale interactioneaza intre ele dar si cu razele ultraviolete cu intensitati periculoase.

     Consecintele poluarii atmosferice



     " Distrugerea stratului de ozon



     In 1985 specialistii care cerceteaza atmosfera, au adus la cunostinta un fapt deosebit de important: primavara continutul de ozon deasupra statiei Halli-Bei din Antarctida s-a micsorat cu 40% din anul 1977 pâna în anul 1984. Aceasta descoperire a fost confirmata si de alti cercetatori, care au demonstrat ca regiunea cu continut redus de ozon se intinde dincolo de hotarele Antarctidei si se afla la o distanta de la 12 pâna la 24 km. Cercetarile au demonstrat ca deasupra Antarctidei exista "o gaura" de ozon. La inceputul anilor 80 dupa masurarile de pe satelitul "Nimbus-3" o asemenea gaura a fost descoperita si deasupra Arcticii, numai ca era de dimensiuni mai reduse, iar continutul de ozon s-a micsorat cu 9%. în medie pe glob, continutul de ozon s-a micsorat cu 5%.

     Continutul redus de ozon are consecinte grave pentru sanatatea omului. Fiind în atmosfera în cantitate de 0,0001%, are actiune distructiva asupra celulelor organismelor vii. Scaderea concentratiei ozonului cu 1% duce la sporirea intensitatii razelor ultraviolete deasupra solului cu 2%. Dupa modul de actiune asupra organismelor vii, razele ultraviolete sunt apropiate de razele ionizante insa, din cauza lungimii de unda mai mari decât la gama-raze, nu pot patrunde adânc în tesuturi. De aceea, el afecteaza numai suprafata organelor. Razele ultraviolete au energie destula pentru distrugerea ADN-ului, moleculelor organice, ceea ce poate provoca cancerul pielii, cataracta, melanina si imunodeficienta. Provoaca, de asemenea, arsuri pe piele si retina.

     Razele ultraviolete sunt slab absorbite de apa. De aceea, ele prezinta un pericol mare pentru ecosistemele marine. Experientele au demonstrat ca planctonul, în timpul maririi intensitatii UV, poate sa dispara. Planctonul reprezinta prima treapta în lantul trofic, adica sunt producatori, de care depind toate celelalte trepte ale lantului trofic. Se poate spune ca lipsa planctonului din mari si oceane poate duce la disparitia vietii din aceste ecosisteme. Plantele sunt mai putin sensibile, dar la o marire a dozei UV pot sa fie afectate.

     Prima idee despre actiunea distrugatoare asupra ozonului a fost formulata la sfârsitul anului 1960, precum ca pericol pentru stratul de ozon constituie emanarile vaporilor de apa si NOx din motoarele supersonice ale avioanelor si rachetelor. Oxizii de azot, de asemenea, erau considerati periculosi pentru stratul de ozon, deoarece sunt instabili si se descompun în straturile inferioare ale atmosferei.

     In 1974 M. Molina si F. Roulend de la Universitatea din California (S.U.A.) au aratat ca în Irvin clorofluorocarbonatii (CFC) pot avea actiune distrugatoare asupra stratului de ozon. Mai mult de 60 de ani CFC se folosesc ca refrigirenti în frigidere si conditionere, propelenti pentru amestecuri de aerosol, în timpul curatirii chimice a hainelor. Cândva au fost considerate drept substante chimice ideale si practice, deoarece sunt foarte stabile si neactive. Aceasta inseamna ca ele sunt netoxice. Când moleculele de CFC ajung la 25 km deasupra Pamântului, unde concentratia de ozon este maxima, moleculele sunt predispuse actiunii intensive a razelor ultraviolete, care transforma moleculele active de CFC în stare normala în radicali cu o reactivitate foarte mare. CFC transporta clorul de pe suprafata solului prin troposfera si alte straturi inferioare ale atmosferei, unde legaturile inerte ale clorului se distrug, spre stratosfera, unde concentratia de ozon este mai mare.

     În timpul descompunerii ozonului, clorul joaca rolul unui catalizator. Din aceasta cauza, un atom de clor poate descompune pâna la 100.000 de molecule de ozon, inainte ca atomul de clor sa fie inactivat sau transportat în troposfera. Cercetarile au demonstrat ca în lipsa oxizilor de azot distrugerea ozonului de catre clor este mai rapida. în prezent în aer se arunca milioane tone de CFC. Se considera ca durata de viata în atmosfera a celor mai raspândite CFC freon-11 (CFCl3) si freon-12 (CF2Cl2) constituie respectiv 75 si 100 de ani.

     Din 1978 în SUA s-a interzis folosirea CFC în aerosoli. În septembrie 1987 la Montreal au participat 23 de tari, care au semnat o conventie, care prevedea reducerea folosirii CFC. Conform conventiei, pâna în 1999 tarile dezvoltate trebuiau sa scada intrebuintarea CFC pâna la jumatate din nivelul anului 1986. Pentru folosirea în aerosoli a fost gasit un nou inlocuitor al CFC - amestecul de propan-butan. Dupa proprietatile fizice se aseamana cu freonul, dar este extrem de inflamabil. Astfel de aerosoli se prepara în multe tari, chiar si în Rusia. O problema primordiala este fabricarea frigiderelor - a doua dupa folosirea freonilor. Aceasta consta în aceea ca din cauza polaritatii moleculei, CFC au o temperatura inalta de evaporare. în prezent un bun inlocuitor al freonilor constituie amoniacul, care insa este toxic.

     Prognozele timpurii, care prezic, de exemplu, ca în cazul mentinerii nivelului de emanari ale CFC, la mijlocul sec. XXI continutul de ozon poate sa scada de 2 ori, poate ca au fost pesimiste. în primul rând, gaura deasupra Antarcticii e cauza proceselor meteorologice. Formarea ozonului are loc în lipsa UV si în timpul noptii polare nu are loc. Iarna, deasupra Antarcticii se formeaza furtuni, care impiedica patrunderea maselor de aer bogate în ozon în regiunile temperate. De aceea, spre primavara o cantitate neinsemnata de clor activ poate sa aiba o actiune nefasta asupra stratului de ozon. Practic, asemenea furtuni lipsesc deasupra Arcticii. De aceea, la polul nordic scaderea concentratiei de ozon este destul de mica. Deci, CFC poate sa cauzeze scaderea evidenta a concentratiei de ozon numai în anumite conditii atmosferice a Antarcticii, iar pentru un efect evident în zone moderate concentratia de clor activ trebuie sa fie mult mai mare.



     " Ploaia acida



     In secolul XX, aciditatea aerului si ploaia acida au ajuns sa fie recunoscute ca o amenintare capitala la adresa calitatiii mediului. Cea mai mare parte a acestei aciditati este produsa în tarile industrializate din emisfera nordica: SUA, Canada, Japonia si majoritatea tarilor din Europa de Est si de Vest.

     Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viata, inclusiv pentru oameni. Aceste efecte sunt insa mai vizibile în lacuri, rauri si pariuri si la nivelul vegetatiei. Aciditatea apei omoara practic orice forma de viata. La inceputul anilor 90, zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acida. Cele mai grave probleme au existat în Norvegia, Suedia si Canada.

     Amenintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice, caci vanturile transporta substantele poluante pe tot globul. De exemplu, cercetarile au confirmat faptul ca poluarea provenita de la centralele electrice care functioneaza cu carbuni în centrul si vestul SUA erau cauza principala a marilor probleme legate de ploaia acida în estul Canadei si nord-estul SUA. Efectele distructive ale ploii acide nu se limiteaza la mediul natural. Structuri de piatra, metal sau ciment au fost si ele afectate sau chiar distruse.

     Unele dintre marile monumente ale lumii, catedralele Europei sau Colosseum-ul din Roma, prezinta semne de deteriorare datorate ploii acide.

     Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul pH pentru a masura aciditatea sau alcalinitatea solutiilor lichide. Pe o scara de la 0 la 14, 0 reprezinta cel mai ridicat nivel de aciditate, iar 14 cel mai ridicat nivel de bazicitate sau alcalinitate. O solutie de apa distilata care nu contine nici acizi nici baze, are pH 7 sau neutru.

     Daca nivelul pH-ului în apa de ploaie scade sub 5.5, ploaia este considerata acida. Ploile din estul SUA si din Europa au adesea un pH intre 4.5 si 4.0. Pentru cresterea aciditatii aerului sunt responsabili dioxidul de sulf, acizii de azot si acidul clorhidric. Acesta din urma este eliberat de combustia PVC-ului în momentul incinerarii deseurilor. Acest gaz se dizolva în apa, transformandu-se în acid clorhidric.



     " Smogul



     Inainte de epoca automobilului smogul provenea de la arderea carbunilor si situatia era atat de grava incat la inceputul secolului XX felinarele de pe strazile Londrei erau aprinse prin jurul amiezii din cauza faptului ca smogul si praful intunecau cerul.

      In zilele noastre, arderea gazolinei în motoarele automobilelor este principala sursa de smog în majoritatea regiunilor. Cu ajutorul razelor solare, oxizii de azot si componentele organice volatile reactioneaza în atmosfera pentru a produce smogul fotochimic. Smogul contine ozon, un compus al oxigenului alcatuit din molecule cu trei atomi de oxigen. Ozonul prezent în stratele joase ale atmosferei este otravitor si pentru a determina severitatea smogului cercetatorii trebuie sa masoare mai intai cantitatea de ozon aflata în aer.

     In prezenta umiditatii atmosferice, dioxidul de sulf si oxizii de azot se transforma în picaturi de acid pur, ce plutesc în norul de smog. Acesti curenti de aer acizi ataca plamanii si distrug orice, în functie de cantitatea de acid, de la materiale usoare pana la marmura si metal. în mari orase din jurul lumii monumente pretioase, inclusiv Parthenon din Atena si Taj Mahal din India, poarta amprenta smogului acid.

     Smogul ingreuneaza vizibilitatea si afecteaza sistemul respirator al copiilor, batranilor si al celor care sufera de astm sau chiar de boli de inima. Poate provoca dureri de cap, ameteala si stari de voma, si în cele mai grave cazuri moartea persoanei afectate din cauza intoxicarii cu dioxid de carbon







     " Efectul de sera



     Pamantul este incalzit cu ajutorul energiei provenite de la Soare. Cand aceasta energie ajunge în atmosfera Pamântului, o parte din ea este reflectata inapoi în spatiu, o mica parte este absorbita si restuil ajunge pe Pamânt incalzind suprafata.

     Dar cand energia produsa de caldura Pamântului se intoarce, se intampla ceva diferit. în loc ca aceasta energie sa treaca prin atmosfera si sa ajunga în spatiu, o mare parte din aceasta energie este abosrbita de gazele din atmosfera. Acest lucru ajuta la pastrarea unei temperaturii adecvate vietii pe Pamnt.

     Deci atmosfera Pamântului permite patrunderea razelor solare pentru a incalzi Pamântul dar capteaza caldura care porneste dinspre Pamânt catre spatiu. Actioneaza asemenea unei sere, numai ca în cazul serei este folosita sticla ci nu gazul, tocmai din acest motiv se numeste efect de sera.

     Gazele din atmosfera, care sunt responsabile cu mentinerea unei temperaturi normale pe Pamânt, sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, ozonul si vaporii de apa toate provenite pe cale naturala. Dar daca aceste gaze sunt prezente în cantitati prea mari atunci este absorbita prea multa caldura si acest fenomen duce la cresterea temperaturii pe Pamânt.

     Carbunele, petrolul si gazele naturale, toate sunt folosite de catre om drept combustibili. Se numesc combustibili fosili pentru ca formarea lor a durat mii de ani. Ele contin cantitati mari de carbon si în timpul arderii elibereaza o imensa cantitate de energie si de dioxid de carbon. Gazul eliberat în atmosfera se altura imediat la efectul de sera.

     Combustibilii fosili nu sunt singure materiale care arse pun în libertate gaze toxice. Atunci cand padurile tropicale sunt arse pentru a elibera terenul pentru agricultura. Distrugerea padurii tropicale este o mare tragedie pentru Pamânt pentru ca se distruge una dintre cele mai mari "fabrici naturale" de Oxigen. Dar totodata se elibereaza în atmosfera cantitati imense de CO2.

     Dioxidul de carbon este principalul gaz responsabil pentru agravarea efectului de sera dar pe langa el s-au mai identificat peste 30 de alti vinovati. Oxidul de azot eliberat de tevile pe esaPament ale autovehiculelor,de arderile excesive ale padurilor si de folsirea insecticidelor si ale pestcidelor. Se estimeaza ca de la inceputul secolului trecut nivelul oxidului de azot a crescut cu pâna la 80%. Ozonul desi este foarte important pentru ca impiedica razele ultraviolete sa patrunda în atmosfera, la niveluri mai joase este foarte poluant si contribuie si el la efectul de sera.

     Vremea se schimba de la o zi la alta si temperaturile variaza cu cateva grade în fiecare zi. Cercetatorii cred ca o dublare a gazelor din atmosfera, responsabile pentru efectul de sera, poate duce la o crestere a temperaturii cu pâna la 4.5 C. Din moment ce diferenta dintre ultima epoca glaciara si zilele nostre este de numai 4 C, este greu de imaginat urmarile catastrofice ale acestei cresteri de temperatura aparent minora. Aceasta va duce la schimbarea conditiilor climatice, prin urmare la schimbarea conditiilor pentru dezvoltarea agriculturii. Desi pentru unele regiuni de pe Pamânt, ca desertul Sahara sau Siberia, asta ar insemna o adevarata binecuvantare, pentru unele tari ar fi o adevarata catastrofa.







     Ce am putea face?

     Pentru a produce energie sunt necesare centrale electrice. Acestea pentru a o produce au nevoie de combustibili, si arderea combustibililor prezinta un pericol major pentru atmosfera. Am putea stopa acest fenomen folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile care s-ar putea face pentru a salva energie sunt:

     " Industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati în carbon (carbune), la combustibili saraci în carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;

     " Industria energetica, de la extractie si pâna la consum, trebuie restructurata astfel incat sa devina eficienta si mai putin poluanta;

     " Transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu consumuri reduse;

     " Constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabila;

     " Echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie;

     " Padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse.

     " Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.

     " Evitarea pierderilor: reduceti ceea ce folositi, refolositi lucrurile în loc sa cumparati altele noi, reparati obiectele stricate în loc sa le aruncati, si reciclati cat mai mult posibil. Aflati ce facilitati de reciclare sunt disponibile în zona voastra. Incercati sa nu aruncati lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.

     " Economisiti apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamântului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice în zona ta care te-ar putea informa.







     3. Poluarea apei



     Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor subterane, a marilor si oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator.

     Apa este elementul care intretine viata pe Pamânt. Toate organismele o contin; unele traiesc în ea; unele o consuma. Plantele si animalele au nevoie de apa pura, si nu pot supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor. Daca este extrem de grava, poluarea apei poate ucide un numar mare de pesti, pasari si alte animale, iar în unele cazuri poate ucide toti membrii speciei din zona afectata. Poluarea face ca paraurile, lacurile si toate acumularile de apa sa aiba un aspect si un miros neplacut. Nu este recomandat sa se consume pestele si crustaceele care traiesc în apa infestata. Oamenii care beau apa poluat se pot imbolnavi grav, iar expunerea indelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea sarcini cu probleme.

     Principalii poluanti

     Principalii poluanti sunt materialele chimice, biologice sau fizice care avariaza calitatea apei. Poluantii pot fi clasificati în opt categorii, fiecare avand diferite actiuni:

     a). Poduse petroliere

     Petrolul si chimicalele obtinute pe baza de petrol sunt folositi drept combustibili, lubrifianti, în industria plasticului si în multe alte scopuri. Aceste produse petroliere ajung în apa în mare parte accidental, prin esuarea navelor sau prin sparturile conductelor. În mare parte acesti produsi sunt otravitori pentru animale, sau se depun pe blana animalelor si penele pasarilor facandu-le permeabile si astfel animalele mor de frig, sau impiedicandu-le sa se deplaseze.

     b.) Pesticide si ierbicide

      Chimicalele, folosite de fermieri din belsug pentru indepartarea daunatorilor, sunt preluate de precipitatii si astfel apa infestata se scurge în apa paraurilor si a raurilor. Unele din aceste chimicale sunt biodegradabile si se descompun repede în substante inofensive sau mai putin nocive, dar cele mai des intalnite sunt cele nedegradabile care persista pentru o lunga perioada de timp.

      O mare parte din cantitatea de apa potabila este contaminata cu pesticide. Mai mult de 14 milioane de americani beau apa contaminata, si Agentia de Protectie a Mediului estimeaza ca mai bine de 30% din sursele de apa suntr infestate. Azotatii, poluanti derivati din insecticide, pot produce o forma foarte grava de anemie la copii, boala de cele mai multe ori mortala.

      c). Metalele

     Metale precum cuprul, plumbul, mercurul, seleniul ajung în apa din mai multe surse, inclusiv industria automobilelor, mine si chiar sol. Asemenea pesticidelor metalele devin din ce în ce mai concentrate pe masura ce sunt consumate prin intermediul hranei de catre animale, care la randul lor sunt consumate de catre alte animale, si asa mai departe, pâna cand ajung la nivele inalte ale lantului trofic devenind extrem de toxice. În cantitati mari sunt otravitoare, si pot da nastere unor boli grave. Cadmiu, povine din ingrasaminte, recoltele tratate cu astfel de ingrasaminte si consumate în cantitati mari de catre oameni pot produce diaree si în timp pot afecta rinichii si ficatul. Plumbul poate ajunge si el în apa fie prin intermediul unor scurgeri din conducte fie pentru ca intra în componenta unor sisteme de apa mai vechi. La copii, plumbul poate produce boli mentale.

     d). Deseurile

     Deseurile cele mai periculoase sunt deseurile chimice care pot fi toxice (otravitoare), reactive (capabile sa produca gaze toxice sau explozive) sau infamabile.

     Daca nu sunt tratate si depozitate cu grija aceste deseuri pot polua sursele de apa cele mai aproape de locul depozitarii. în 1969 raul Cuyahoga din Cleveland, Ohio a fost atat de poluat incat a luat foc si a ars timp de cateva ore. Chimicale folosite în industria echipamentelor electrice, pot ajunge în mediu prin deversari si pot atinge niveluri toxice foarte ridicate prin intermediul lantului trofic.

     e). Cantitatile excesive de materie organica

     Ingrasamintele si alti nutrienti folositi pentru cultivarea plantelor în ferme si gradini pot ajunge foarte usor în apa. Odata ajunse în apa, aceste produse incurajeaza cresterea platelor si algelor. Cand aceste plate mor se depun pe fundul apei si microorganismele le descompun. în timpul procesului de descompunere aceste microorganisme consuma o mare parte din oxigenul dizolvat în apa, si astfel nivelul oxigenului din apa scade în asa masura incat vietatile dependente de oxigen din apa, cum ar fi pestii, mor.

     f). Sedimentele

     Sedimentele sunt particulele de sol deplasate de catre curentii de apa, pot deveni un pericol daca sunt prezente în cantitati mari. Eroziunea solului, produsa fie de apa, vant sau precipitatii, inundatiile si caderile de teren pot fi foarte daunatoare pentru ca introduc în apa foarte multe nutrimente, aparand astfel poluare prin canitati mari de materie organica.

     g.) Organismele infectioase

     Un studiu efectuat în 1994 de Centrul de Prevenire si Control al Bolilor a descoperit ca mai bine de 900000 de oameni se imbolnavesc annual din cauza organismelor din apa potabila, si dintre acestia mai bine de 900 mor. Multe din organismele care se gasesc în numar mic în majoritatea surselor de apa, sunt considerate poluanti atunci cand ajung în apa potabila. Paraziti precum Giardia lamblia si Cryptosporidium parvum ajung deseori în sursele de apa potabila. Ei pot provoca boli grave copiilor, batranilor si oamenilor care sufera deja de alte boli.

     h). Poluarea termala

     Apa este deseori luata din rauri, lacuri, oceane sau mari pentru a fi folosita drept racitor în fabrici si centrale si apoi este adusa inapoi la sursa mai calda decat atunci cand a fost luata. Insa chiar si cele mai mici schimbari de temperatura în apa vor indeparta speciile care vietuiau acolo si vor atrage specii noi. Poluarea termala poate grabi procesul biologic la plante si animale sau poate reduce cantitatea de oxigen din apa. rezultatul poate fi acela moarte speciilor care nu sunt adaptate vietii în ape calde, sau în cazul raurilor poate duce la disparitia vegetatiei din zona poluata.



     Cauzele

      Poluantii rezulta în cea mai mare parte în urma activitatilor intreprinse de oameni. Poluantii din surse industriale pot ajunge în natura prin tevile de scurgere ale fabricilor sau din rezervoare subterane sparte. Apa poluata poate rezulta si din mine unde apa a intalnit în calea sa roci bogate în minerale sau substantele chimice care au fost folosite pentru a extrage aceste roci. Orasele si alte zone populate pot contribui si ele la poluarea apei, apa în care sunt dizolvate chimicale ajunge în tevile de canalizare, si intr-un tarziu în alte surse de apa. uneori industriile varsa mari cantitati de poluanti în canalizarile oraselor, credcand astfel varietatea poluantilor în aria respectiva.

     Oceanle si marile, vaste cum sunt, nu sunt protejate de poluare. Poluantii ajung în apa fie de pe maluri, din ape care se varsa în oceanul sau marea respectiva, din nave sau de pe pltaforme petroliere esuate pe tarm. Resturile aruncate peste bord pot omora animale marine sau pasari sufocandu-le sau blocandu-le calea sistemului digestiv, daca acestea le inghit

     Pierderile de petrol de obicei au loc doar prin intermediul accidentelor, ca în cazul epavelor Amoco Cadiz, de pe coasta franceza în 1978, si Exxon Valdez în Alaska în 1992. Al dilea mare accident inregistrat a avut loc în Golful Mexic în 1979 cand nava Ixtoc 1 a deversat în mare 530 milioane de litri de petrol. Insa cea mai mare varsare de petrol a avut loc în timpul razboiului din Golf, în 1991, cand fortele Iraq-iene au distrus 8 rezervoare si terminaluri de pe tarm în Kuwait, deversand în mare 910 milioane delitri de petrol.

     Poluarea apei poate fi cauzata si de alte tipuri de poluare. De exemplu, dioxidul de sulf, de la cosurile unei centrale electrice, este la inceput considerat ca poluare a atmosferei. Curentii de aer poluati se amesteca cu vaporii de apa, fomeaza acid sulfuric diluat si ajunge pe Pamânt sub forma ploii acide. Ploaia acida poate cadea în zone unde exista lacuri si rauri, devenind astfel o forma de poluare a apei afectand sau chiar eliminand speciile care traiesc în locurile respective. La fel, si gunoiul poate creea poluare a apei daca apa de ploaie se strecoara printre deseuri absorbind toxinele, si apoi infiltrandu-se în Pamânt si afectand apele subterane.





      Ce am putea face?



     Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor, dar toate acestea necesita timp, bani si putin efort din partea oamenilor, lucruri pe care majoritatea dintre acestia nu sunt dispusi sa le irosesca "doar pentru a salva planeta".

     " Depozitarea deseurilor în locuri special amenajate;

     " Reciclarea tuturor materiilor reciclabile;

     " Incetarea folosirii pesticidelor, insecticidelor si a ingrasamintelor;

     " Incetarea folosirii substantelor chimice în apropierea surselor de apa;

     " Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate;

     " Resturile menajere, apa rezultata în urma spalarii hainelor si a obiectelor de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare;

     " Folosirea pe cat posibila a materialelor biodegradabile si ale celor reciclabile;

     " Verificarea starii automobilului pentru a evita scurgerile nedorite de benzina si ulei;

     " Daca doriti mai multe informatii sau doriti sa va implicati direct în salvarea surselor de apa prezentati-va la cea mai apropiata institutie ecologica;





     4. Poluarea solului



     Poluarea solului reprezinta contaminarea prin diferite surse a scoartei terestre cu substante daunatoare mediului inconjurator

     Cauze si poluanti

     Solul poate fi poluat :

      -direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ;

      -indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial în atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti "spalati" din atmosfera, transportul agentilor poluanti de catre vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

      În ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate se vor afla în preajma surselor de poluare. Pe masura, însa, ce înaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde în suprafata.

      Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala în general atmosfera de agentii poluanti si îi depun pe sol, dar în acelasi timp spala si solul, ajutând la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea în adâncime a solului.

      Într-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care îl acopera, precum si de natura însasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si îngrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul economic si de protejare a mediului cere ca atât ingrasamintele cât si pesticidele sa ramâna cât mai bine fixate în sol. În realitate, o parte din ele este luata de vânt, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune în timp, datorita oxidarii în aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol.







     Ce am putea face?

     " Evitarea folosirii pesticidelor, ierbicidelor, ingrasamintelor si insecticidelor

     " Depozitarea deseuri în locuri special amenajate

     " Folosirea materialelor biodegradabile si reciclabile

     " Imbunatatirea metodelor de purficarea a aerului din jurul fabricilor si centralelor

     " Aruncarea apei folosita in gospodarie la canalizare

     "



     5. Poluarea fonica



     Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelr la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, în ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase.

     Intensitatea sunetelor se masoara în decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. în salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pâna la 70 de decibeli si traficul genereaza sunete de pâna la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv.

     Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane. EchiPamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum ridicat în casti poate fi afecta urechea interna.

      Chiar si marile si oceanele sufera de pe urma acestui gen de poluare. Operatiuni de exploatare a resurselor aflate pe malul marilor sau oceanelor, motoarele navelor, în special ale vapoarelor foarte mari si ale navelor speciale pentru transport de materie prima, produc sunete puternice care sunt amplificate de apa. De curand, pentru depistarea submarinelor si determinarea temperaturilor se foloseste un sonar care functioneaza pe frecvente joase. Chiar daca noi nu receptam aceste sunete animalele marine - balenele si delfinii, care folosesc propriul sonar pentru a depista hrana si pentru a se deplasa - sufera de pe urma acestui lucru.



     Impactul poluarii fonice asupra mediului si a oamenilor

     Cea mai grava boala produsa de poluare fonica este pierderea auzului. Expunerea prelungita la sunete de intensitate de numai 85 de decibeli poate afecta temporar sau chiar definitiv structura fragila a urechii interne. Sunetele putenice - cum ar fi sunetul armelor de foc la un poligon - pot duce la pierderea imediata a auzului.

     Majoritatea cazurilor de boala s-au inregistrat la locul de munca, unde lucratorii nu pot evita expunerea la sunetelor de intensitati ridicate, si daca aceasta expunere este idelungata pericolul este iminent. Muncitorii din fabrici, cei din domeniul constructiilor, personalul militar, politistii, pompierii si muzicienii sunt cei mai predispusi la aparitia acestei boli.

     Chiar si la nivele la care nu exista pericolul pierderii auzului, poluarea fonica produce probleme. Zgomotul face comunicarea intre oameni dificila, reduce capacitatea de concentrare si deranjeaza somnul. Ca sursa de stres, poate duce la ridicarea tensiunii sangelui si la alte probleme de ordin cardiovascular, cat si boli pe fond nervos.









     6. Reciclati, reparati, refolositi!





     Energia electrica

     Pretul pe care-l platim pentru energie nu reflecta intotdeauna adevaratul cost al producerii, epuizarea surselor naturale - petrolul, gazele naturale - si nici pericolul pe care-l implica folosirea acestora.

     Materiale asemenea sticlei, a otelului si a aluminiului necesita o mare cantitate de energie pentru a fi prelucrate. Dar daca sunt colectate dupa ce sunt folosite si mai apoi reciclate aceasta va reduce semnificativ consumul de energie. De exemplu, reciclarea unei cutii de aluminiu poate economisi 95% din energia folosita la producerea initiala a produsului. Nu toate materialele reciclate economisesc energie; reciclarea materiei organice - resturi de mancare, frunzele cazute toamna - duce la reducerea folosirii gazului metan.

     Toata lumea poate face ceva pentru economisirea energiei si a altor resurse importante. Puteti sa stingeti lumina atunci cand nu mai este nevoie de ea, sa cumparati becuri si aparatura casnica cu consum minim de energie, sa faceti dus in loc de baie, sa reparati tot ce mai poate fi folosit in casa, reciclati tot ce nu mai avti nevoie. Un kilowatt de electricitate este egal cu o ora de functiune a unui calorifer electric, doua ore de calcat rufe, sau 13,5 litrii de apa fierbinte.



     Gunoiul

      60% din gunoiul din lume consta in ambalaje. Nu exista statistici globale pentru gunoiul care poate fi reciclat, dar un sondaj efectuat in Toronto a aratat ca mai bine de 70% din gunoiul aruncat de ei erau materiale reciclabile. Ca rezultat,pe strazi au fost amplasate cutii pentru materiale reciclabile cu mai mult compartimente: pentru ziare, cutii de conserve si sticla.

      Impactul gunoaielor asupra mediului nu se resimte doar in zonele urbane. Annual, gunoiul marin - navoade rupte, franghii, guta de undite rupte, plasticul - ucide peste 20 de milioane de pasari si animale marine. Un grup de biologi marini aflati in dreptul coastei de sud a oceanului Pacific, la 3000 de mile departare de cel mai apropiat de continent au scos la iveala intr-o singura zi: 171 recipiente din sticla si 71 de plastic, 25 de pantofi, 6 tuburi fluorescente, un soldatel de jucarie, si jumatate din caroseria unei masini.

     Ambalajele

      Ambalajele sunt folosite la acoperirea si protejarea diferitelor produse, fie alimentare fie de uz casnic. Fiecare material are un anumit impact negativ asupra mediului si de aceea nu s-a gasit inca ambalajul "ideal". Iata cateva sugestii pentru ca fara mult efort sa opriti impactul nimicitor pe care il au aceste produse asupra mediului:

     " Cumparati alimentele pe care le folositi mai des, in cantitati mari, si depozitati-le in recipiente de sticla sau ceramica;

     " Evitati cumpararea unor alimente impachetate in ambaleje facute din doua sau mai multe materiale, de exemplu cartoanele care au la mijloc un strat de plastic cu aluminiu. Produsele laminate sunt foarte dificil de reciclat. Evitati sa folositi foliile subtiri de plastic pentru ambalarea alimentelor, pentru ca sunt greu de spalat pentru a fi folosite din nou;

     " Cumparati produse, cum ar fi: mierea, iaurtul, laptele in borcane de sticla nu in ambalaje de plastic;

     " Refolositi sticlele goale de bere, de apa minerala si cartoanele de oua;

     " Cu ajutorul imaginatiei puteti transforma cutiile de cereale, cutiile de conserve, cele de suc, sticlele de plastic si alte obiecte care pana acum erau nefolositoare in suporturi pentru ziare si flori;

     " Refolositi cutiile si sticlele de suc, nu se stie niciodata cand veti pune muarturi sau suc de rosii!



     Sticla

     Sticla nu este biodegradabila dar poate fi topita si transformata in produse noi, fara a-si pierde calitatile. Tot ce trebuie sa facem este sa depozitam sticlele si borcanele nefolositoare in locuri special amenajate, de unde vor fi luate si refolosite. Daca veti arunca sticlele la gunoi acestea vor ajunge in mod sigur pe un tapsan la margine orasului, devenind un adevarat focar de infectie.



     Hartia

      Sunt multe moduri de a reduce consumul exagerat de hartie;

     " Pentru inceput puteti folosi hartiile pe care le aveti prin casa si nu le aruncati decat daca sunt folosite in totalitate;

     " Pentru stergerea geamurilor nu folositi ziare ci e de preferinta sa folositi carpe vechi;

     " Cand cumparati hartie aveti grija sa fie reciclabila si sa nu fie inalbita cu clor;

     " La masa si in general folositi servetelele textile ci nu pe cele de hartie;

     " Pastrati hartia de cadouri, calcati-o si refolositi-o;

     " Din felicitarile vechi puteti face colaje pentru copii sau le puteti decupa si lipi pe cadouri;

     " Duceti teancurile de hartie reciclabila, ziarele, cartoanele la locuri special amenajate pentru a fi reciclate;



     Plasticul

     " Reduceti numarul de alimente care sunt protejate de folii de plastic, daca in zona dumneavostra nu exista centre de reciclat pentru plastice;

     " Spalati si refolositi recipientele din plastic, pentru pastrarea alimentelor;

     " Duceti inapoi sticlele de plastic sau reciclati-le, dar sub nici o forma nu le incinerati! Produc un fum toxic!

     Evitati folosirea pungilor de plastic. Mai bine folositi o sacosa durabila din fibra textila;

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Chimie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.