Poluare

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.51

nivel: Liceu

In zilele noastre, arderea gazolinei în motoarele automobilelor este principala sursă de smog în majoritatea regiunilor. Cu ajutorul razelor solare, oxizii de azot și componentele organice volatile reactionează în atmosferă pentru a produce smogul fotochimic. Smogul contine ozon, un compus al oxigenului alcătuit din molecule cu trei atomi de oxigen. Ozonul prezent în stratele joase ale atmosferei [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Poluare

In zilele noastre, arderea gazolinei în motoarele automobilelor este principala sursă de smog în majoritatea regiunilor. Cu ajutorul razelor solare, oxizii de azot și componentele organice volatile reactionează în atmosferă pentru a produce smogul fotochimic. Smogul contine ozon, un compus al oxigenului alcătuit din molecule cu trei atomi de oxigen. Ozonul prezent în stratele joase ale atmosferei este otrăvitor și pentru a determina severitatea smogului cercetătorii trebuie să măsoare mai intăi cantitatea de ozon aflată în aer.

In prezenta umiditatii atmosferice, dioxidul de sulf și oxizii de azot se transformă în
Este interesant de remarcat că atitudinea oamenilor fată de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existentei umanitătii. O multime de documente atestă exploatarea iratională a pădurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii (eroii din Mahabharata ard o pădure intreagă cu animalele din ea cu tot). Diferenta intre noi și strămosii nostrii este legată de capacitătile noastre sporite atit de a distruge cat și de a ingriji mediul. De-a lungul timpului prin ocuparea extensivă a planetei calitatea aerului și a apei s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scăzut, punand intr-o stare critică intreaga planetă. Toate acestea au dus la cresterea ingrijorării legate de deteriorarea mediului.

Primii vizionari care au tras semnalul de alarmă legat de degradarea mediului inconjurător au fost oamenii de stiintă din secolul XIX care, confruntati cu urbanizarea și industrializarea galopantă au incercat să stopeze actiunile destructive și să educe oamenii în domeniul stiintelor naturale și a protectiei mediului.

Din punct de vedere istoric conceptul de protectie a naturii a apărut prima oară la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin, Wallace) și la romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau).
Prima societate de protectie a naturii atestata a fost fondată în Anglia în 1865 sub numele Commons, Open Spaces and Footpath Preservation Society iar prima lege antipoluare - Alkali Law a fost dată de parlamentul britanic în 1863. In 1864 Congresul Statelor Unite hotărăste că Valea Yosemite să devină o zonă recreatională iar în 1872 se stabileste primul parc national la Yellowstone.

Prima jumatate a secolului XX
Continuă distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensivă a agriculturii care a dus la degradarea solurilor (SUA). Apare în SUA în 1935 Oficiul de conservare a solului care avea ca rol prevederea eroziunii acelerate. Dupa 1945 se infiintează primele organizații internationale care se preocupă și de problemele mediului inconjurător:
1945 - ONU (Organizația Natiunilor Unite )
1945 - FAO (Food and Agricultural Organisation)
1956 - Uniunea Internatională pentru conservarea Naturii și a Resurselor Naturale
1961 - World Wildlife Found

Anii 1960 - 1980
Anii 60 au fost marcati de impactul tehnologiilor de război (incluzand și tehnologia nucleară) asupra mediului și de utilizarea produselor chimice devastatoare. Generatiile anilor 60 s-au format în contextul miscărilor pacifiste și a unor miscări de protectie a mediului precum Campania pentru dezarmare nucleară, Miscarea pentru drepturi civile (SUA) . Apar primele organizații nonguvernamentale (NGO) implicate în protectia mediului (Sierre Club).
Are loc prima celebrare a Zilei Pămantului (Earth Day) 21 martie 1970 cand au loc mitinguri în toată America cu implicarea oficialitătilor și cu fonduri federale. Incepand din anul 1970 Ziua Pămantului a devenit o zi internatională.

In anii 70, miscarea ecologică s-a dezvoltat în continuare, ajungandu-se la creerea organizațiilor Greenpeace și Friends of the Earth.
In anii 80 se conturează primele propuneri legate de dezvoltarea durabilă ca urmare a aparitiei unor accidente de mediu extrem de grave. Devine tot mai clar că trebuie stabilite bariere în calea potentialului destructiv al unor descoperiri stiintifice.
In 1984 are loc un tragic accident în Bhopal (oras din India Centrală), unde o fabrică de pseticide a companiei americane Union Carbid a explodat. Au fost inregistrati mii de morti iar impactul asupra mediului a putut fi simtit și 15 ani mai tarziu. In 1986 a explodat un reactor nuclear al centralei nuclearo-electrice de la Cernobal, Ucraina, fostă Uniune Sovietică. S-au inregistrat peste 100000 morti și imense degradări ale mediului. În 1987 a fost confirmată pentru prima dată existenta unei găuri în stratul de ozon.

Anii 1990
În 1991 are loc Războiul din Golf care duce la mari pierderi de vieti omenesti și catastrofe ecologice.
În 1993, Summitul de la Rio al Natiunilor Unite dezbate criza contemporană și mai ales impactul ei asupra mediului. Se angajează primul plan de actiune globală Agenda 21. în capitolul 36 al Agendei 21 se afirmă rolul cheie al educatiei ecologice.
La 6 ani după Summitul de la Rio, cu tot entuziamul care a dus la adoptarea Agendei 21, ea este în cea mai mare parte un esec. Au fost depuse eforturi mari de către unele state, organizații sau corporatii. Opinia publică este saturată cu informatii legate de mediu (in general în tările occidentale) dar mobilizarea în jurul cauzei a scăzut. Actiunile pentru mediu par a fi în retragere peste tot cu exceptia Peninsulei Scandinave.

Ca rezultat al Conferintei de la Rio a apărut GEF (Global Environment Facility) care reprezintă un mecanism de finantare ale unor proiecte legate de mediu și dezvoltare în diferite părti ale lumii. Finantatorii GEF sunt Banca Mondială, UNDP (Programul natiunilor unite pentru dezvoltare) și UNEP (Programmul natiunilor unite pentru mediu).
UNEP contribuie cu experientă stiintifică și selectează ariile proiectelor GEF, UNDP face legătura intre mediu și dezvoltare, Banca Mondială este responsabilă de proiectele de investitii.
Directiile în care actionează GEF sunt:
reducerea efectului de incălzire globală
protectia biodiversitatii
protectia apelor internationale
reducerea efectului de epuizare a ozonului

Poluarea atmosferică
Poluarea atmosferică reprezintă contaminarea atmosferei cu deseuri gazoase, lichide sau solide sau cu produse care pot periclita sănătatea oamenilor, a animalelor și a plantelor.

Cauzele poluării atmosferice și principalii poluanți

In fiecare an dezvoltarea industriei generează miliarde de tone de materiale poluante care sunt eliberate în atmosferă
Poluanții primari sunt emanati direct în atmosferă, de exemplu dioxidul de sulf, particulele de funingine și oxizii de azot. Poluanții secundari sunt produsi prin reactii intre poluanții primari.

Principalii poluanți:
Monoxidul de carbon (CO).Toate materiile primare energetice folosite pentru combustie contin carbon sub formă de combinatii chimice, care se oxidează, transformandu-se în gaz carbonic (CO2) sau în oxid de carbon (CO) dacă combustia este incompletă.
Monoxidul de carbon se formează în mod natural în metabolismul microorganismelor și în cel al anumitor plante; este un compus al gazului natural. El se răspandeste în atmosferă sau se formează în stratosferă sub efectul razelor UV.

67% din CO provine de la vehicule, combustia nefiind completă decat dacă motoarele merg în plină viteză.
Monoxidul de carbon este un găz toxic pentru oameni și animale. El pătrunde în organism prin plămani și blochează fixarea oxigenului prin atomul central de Fe al hemoglobinei (HbCO): puterea sa de fixare este de 240 de ori mai importanta decat cel al oxigenului. Nivelul de otrăvire depinde de saturatia sangvină, de cantitatea de CO din aer și de volumul respirat.
Gazul carbonic (CO2), cel mai important din ciclul carbonului, in cantitati mici este inofensiv și aduce Carbonul necesar fotosintezei. CO2, sub formă de vapori de apă, lasă să treacă undele scurte ale radiatiei solare în atmosferă și absoarbe undele lungi ale radiatiilor Pămantului, ceea ce provoacă o reancălzire a aerului, efectul de sera. Pe Venus, intr-o atmosferă foarte bogata în CO2, temperatura atinge 470° C.

Clorofluorocarbonatii (CFC) au fost dezvoltati de USA în anii 1920 pentru a inlocui amoniacul și dioxidul de sulf ca gaz de răcire . Au fost dezvoltati ca să acopere cererea de gaze de racire, inerte chimic, necorozive și netoxice.
In principal au fost utilizate patru tipuri de CFC (CFC-11, CFC-12, CFC-22, CFC-113). Compania care i-a produs initial a fost compania Du Pont. Mai tirziu cererea de CFC a crescut foarte mult fiind utilizati în sistemele de aer conditionat, sprayurile cu aerosoli, stergerea echipamentelor electronice. Productia de CFC a crescut continuu în SUA și Europa până în anii 1980. Se estimează că 85% din productia totală de CFC-11 și CFC-12 a scăpat în atmosferă. Desi emisiile de CFC sunt mai puternice în tările dezvoltate, datorită difuziei atmosferice toată planeta este afectată la fel. Datorită inertiei chimice a CFC practic toată masa de CFC va reactiona numai cu ozonul din stratosferă.

Plumbul (Pb) și compusii săi sunt adăugati la petrol pentru a obtine combustibili.Cea mai mare parte din aceste substante nu sunt arse complet și sunt eliberate în atmosferă prin tevile de esapament ale masinilor. Plumbul este eliberat în atmosferă atat în timpul proceselor industriale cat și prin folosirea pesticidelor și insecticidelor. Creierul și sistemul nervos sunt grav afectate, ducand la aparitia unor deviatii de comportament și pierderi ale memoriei.
Fluorurile sunt eliberate în atmosferă în timpul procesului de producere a ingrăsămintelor. Acestea dăunează grav plantelor, și implicit animalele ierbivore și oamenilor dacă acestea consumă plante sau legume care contin o mare cantitate de fluoruri. Fluorurile prezente în cantităti mici în organism ajută la prevenirea cariilor. în cantităti mici se găsesc chiar și în apa de băut.

Funinginea, monoxidul de carbon, dioxidul de sulf și oxizii de azot sunt poluanții primari produsi în principal prin arderile de combustibili fosili în centralele energetice, precum petrolul și cărbunele. în fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intră în compozitia atmosferei prin aceste procese.

O semnificativă parte a industriei și a transporturilor se bazează pe combustibili fosili. Pe măsură ce acesti combustibili sunt consumati, în atmosferă sunt eliminate particule chimice de materii poluante. Combustia cărbunelui, a petrolului și a benzinei este răspunzătoare pentru majoritatea poluanților atmosferici. Alte materiale poluante pot avea sursa de emitere industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinăriile petrolifere, uzinele de ciment și cele în care se obtine acidul azotic și acidul sulfuric. Aceste chimicale interactionează intre ele dar și cu razele ultraviolete cu intensităti periculoase.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles