Politica externa a lui Palmerston

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.77

nivel: Facultate

Pe de alta parte, Franta avea neincetate certuri cu tarul referitor la Locurile sfinte, caci fieAZcare din cele doua tari pretindea sa le aiba sub protectia ei. Furtuna se dezlantui atunci cand tarul ceru sultanului sa i incredinteze lui protectia tutuAZror crestinilor din Levant. Ambasadorul Angliei la Constantinopol, Stratford Canning, se alatura FranAZtei pentru a incuraja pe sultan sa opuna re[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Politica externa a lui Palmerston

Pe de alta parte, Franta avea neincetate certuri cu tarul referitor la Locurile sfinte, caci fieAZcare din cele doua tari pretindea sa le aiba sub protectia ei. Furtuna se dezlantui atunci cand tarul ceru sultanului sa i incredinteze lui protectia tutuAZror crestinilor din Levant. Ambasadorul Angliei la Constantinopol, Stratford Canning, se alatura FranAZtei pentru a incuraja pe sultan sa opuna rezistenta. Politica externa a Angliei devenise un ciudat imbroglio. Primul ministru, lordul Aberdeen, voia pace; Foreign Office ul voia pace; ambasadorul din Constantinopol voia razboi; opinia publica, inAZdignata de aroganta tarului, voia o victorie diploAZmatica.

Pentru prima oara o campanie sentimentala impunea Foreign Office ului sa adopte o anumita atitudine. Era una din consecintele inevitabile ale largirii sufragiului si ale libertatii presei. La 27 martie 1854, Franta si Anglia declarara razboi Rusiei, care invadase provinciile turcesti. Navele franceze si engleze intrara in Bosfor si constransera flota ruseasca sa se refugieze la Sevastopol. III. Opinia publica obtinuse razboiul pe care-l dorise. Avea dreptate? Neandoios ca nu se putea ingadui tarului sa cioparteasca, dupa bunul sau plac, Imperiul otoman, dar poate ca ar fi fost posiAZbila inlaturarea razboiului printr o diplomatie mai abila.

Succes paradoxal: triumful liberalismului sentimental facea din Anglia aliata unui "despot", Napoleon al III lea, ca sa sustina un alt despot, pe sultan. Campaniile engleze incepusera mai totAZdeauna prin remarcabile exhibitii de lipsa de preAZvedere: dintre toate, razboiul din Crimeea a fost cea mai stralucita. Serviciul de aprovizionare si serviciul medical se dovedira atat de inferioare sarAZcinilor lor incat in razboiul acesta in care nu s au folosit decat efective mici au murit douazeci si cinci de mii de englezi, in timp ce tara a cheltuit in zadar saptezeci de milioane de lire. Noua putere a presei starni cu folos opinia publica. Un mare gazeAZtar, William Russel, de la ziarul Times, urmarea operatiile in calitatea lui de corespondent de razboi si tinea publicul la curent cu suferintele indurate de soldati.

Lordul Aberdeen, reprobat de toate partidele, trebui sa paraseasca puterea si fu inloAZcuit de lordul Palmerston, care avu norocul sa intre in scena in clipa in care imprejurarile erau in sfarsit favorabile aliatilor. Dupa un lung asediu fu cucerit Sevastopolul (1855). Napoleon se impaca indata cu rusii; el dorea pace spre a putea urmari alte planuri grandioase, in special unificarea Italiei. Lordul Palmerston ar fi vrut sa i infranga pe rusi si sa i alunge de la tarmurile Marii Negre. Daca si ar fi impus punctul sau de vedere, razboiul ar fi putut dura "tot atata timp cat cel din Peloponez sau cat razboiul de treizeci de ani", si asta pentru un obiectiv indepartat si destul de echivoc. Dar opinia publica, foarte schimbatoare, sovaia si incepuse sa se intrebe daca nu cumva "a mizat pe un cal prost".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles