Politica externa a Romaniei dupa 11 sep.2001

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.13

nivel: Liceu

Acest subcapitol doreste sa ofere o prezentare a conceptului politic, pentru o clarificare a notiunii pe care am abordat-o in lucrarea prezenta. Politicile vizeaza alocarea sau realocarea de bunuri si resurse, astfel ca fara o buna “…cunoastere a dinamicii institutionale si a puterilor autoritatilor publice, politicile pot ramane simple teoritizari, imagini coerente ca structura inter[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Politica externa a Romaniei dupa 11 sep.2001

Acest subcapitol doreste sa ofere o prezentare a conceptului politic, pentru o clarificare a notiunii pe care am abordat-o in lucrarea prezenta. Politicile vizeaza alocarea sau realocarea de bunuri si resurse, astfel ca fara o buna “…cunoastere a dinamicii institutionale si a puterilor autoritatilor publice, politicile pot ramane simple teoritizari, imagini coerente ca structura interioara, constructii intelectuale perfecte, dar neadaptate mediului pe care urmaresc sa il influenteze” . Institutiile politice pot promova politici deschise in masura in care acestea sunt adaptate la specificul sistemului si regimului politic. Cunoasterea cadrului institutional si a functionarii acestuia in raporturile sale cu tipul de cultura politica si mobilitatea actorilor politici, poate reprezenta un instrument favorabil promovarii unor politici adaptate prezentului si obiectivelor pe termen mediu si lung.

Putem departaja astfel intre politica considerata drept “competitie pentru cucerirea sau influentarea puterii, exercitiu general al puterii (ca guvernare), alocare publica a bunurilor si valorilor, rezolvare a conflictelor sau modul de selectare a celor ce vor conduce si a felului in care vor exercita aceasta functie si politica, definita ca exercitare a puterii intr-un domeniu distinct bine definit” .

Politica este cea care ne garanteaza ordinea, ea fiind fondata pe drepturile si libertatile individuale. Politica, in forma sa democratica de manifestare, asigura “securitatea externa si pacea interna a unei entitati politice” . Autorul ne dezvaluie faptul ca rezultatul actiunii umane, reprezentand ordinea, este efectul unei viziuni asupra lumii. “Politica nu face abstractie de mersul ideilor si se poate ajunge pana la politica ordinii” .

1.3 Autoritate si politica

In aceelasi studiu, intalnim si problema autoritatii, pe care doresc sa o prezint in linii generale. Consider cartea lui Cristian Pirvulescu, un punct de clarificare asupra notiunilor de politica, autoritate si organizare statala, necesare pentru tema pe care am abordat-o in aceasta lucrare.

Autoritatea se prezinta ca o relatie diferentiata ce presupune un raport intre posesorul autoritatii, subiectul autoritatii si domeniul autoritatii. Daca posesorul autoritatii este specializat intr-un domeniu anume detine o <>. Aceasta autoritate epistemica nu poate fi delegata si exercitata numai de posesor si doar in domeniul sau de competenta. Rolul puterii si al autoritatii politice in organizarea formala a relatiilor de conducere si supunere, implica analiza formelor de actiune colectiva si a modurilor de coordonare a activitatilor particulare. Definind capacitatea unor persoane sau institutii de a obtine din partea membrilor unei comunitati sociale, in virtutea unor anumite calitati, respectul, supunerea sau ascultarea fata de actiunile lor, depind de forma de organizare sociala.

Autoritatea este un <>. Consensul unor membri ai grupului care recunosc legitimitatea hotararilor este determinant pentru ca directivele sa se transforme in actiuni concrete. Caracterul politic al autoritatii se prezinta in modul de manifestare si referintele acesteia. Justificarea pozitiilor de autoritate este extinsa la nivelul intregii societati si prezentata ca vointa nationala sau expresie a interesului general.

1.4 Functiile si organizarea statului

Statul modern unifica o societate care, in absenta puterilor conferite acestuia, ar <>, fondand unitatea politica dar si viata de grup, pe baza Constitutiei. Ansamblu de norme ce determina forma de guvernamant, aplica principiile pe care se structureaza societatea si pe care aceasta le recunoaste. Ca organizare rationala, statul construieste strategii de permanentizare a ordinii sau pur si simplu de supravietuire in fata tendintelor continue de dezorganizare.

Statul este justificat ca o creatie continua, destinata stoparii tendintelor de disolutie a comunitatii, amenintata ( din exterior de razboaie, interior-crize economice, sociale sau politice) si reprezinta organizarea rationala si rezonabila a comunitatii, ce poate asigura si alte scopuri decat durata, fiind in acelasi timp si conditia perfectionarii omului. Pentru a asigura supravietuirea comunitatii trebuiesc puse in lucru strategii de echilibru si reglare a conflictelor. Puterea de stat mentine un echilibru, fara de care intregul ar putea fi distrus si intervine pentru a rezolva diferendele si a concilia interesele opuse, permitand interventia arbitrajului politic si economic, in vederea realizarii interesului general.

Functiile statului sunt:

Legislative ( organe de stat:Parlament – legi in sens strict, Guvern – reglementari autonome, Curti Supreme – hotarari de principiu);
Executive ( organe de stat: Guvernul – metodologii de aplicare, Administratie – metodologii de aplicare, masuri individuale, Parlament – masuri individuale exceptionale);
Juridice ( organe de stat: Parlament – legi de amnistie; Guvern si administratie – recurs extraordinar, Autoritati judiciare – recurs contencios).

Statul asigura un spatiu al libertatii, regland conflicte prin drept si asigurand arbitrajul intre interesele concurente. Statul ofera siguranta si garantia unui sistem juridic egal pentru toti si s-a dovedit o institutie cu un potential adaptabil important. Statul unitar presupune in acelasi timp si existenta unei vointe politice unice, care este impusa ansamblului cetatenilor prin intermediul unui aparat administrativ controlat de centru.

1.5 Statul de drept

Statul de drept, nu reprezinta doar o formula juridica abstracta, despre care Cristian Pirvulescu spune ca “…desemneaza o relatie concreta, acea forma de organizare a puterii de stat rationalizata prin raportarea ei constanta si efectiva la sistemul de legi si la principiul respectarii libertatilor individuale” . Expresia este deseori folosita pentru a exprima opozitia intre regimurile democratice si cele dictatoriale, insa conform aceluiasi autor,<< teoria statutului de drept evoca un sistem in care statul reprezinta personificarea unei ordini juridice>>.

Termenul stat de drept este o traducere literara a cuvantului german Rechtsstaat, care intra in vocabularul curent odata cu doctrina juridica germana, din jumatatea secolului al XIX-lea. Obiectivul pentru care a fost construita este acela de a incadra si de a limita puterea statului de drept, teoria acestuia exprimand dorinta de a intari rolul juridicului intr-un stat in intregime acomodat dreptului.
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles