Politica de colonizare a Basarabiei
2x puncte
categorie: Istorie
nota: 7.47
nivel: Liceu
În urma semnării tratatului de pace de la București (16/28 mai 1812), Imperiul rus anexează pămînturile de la est de Prut ale Moldovei, numite ulterior (1813) Basarabia.
*Termenul de Basarabia , desemna Bugeacul, zona restrînsă de la nordul gurilor Dunării, care se afla sub dominația otomană. Ulterior a fost extins la întreg teritoriul cuprins între Nistru și Prut.
DOWNLOAD REFERAT
*Termenul de Basarabia , desemna Bugeacul, zona restrînsă de la nordul gurilor Dunării, care se afla sub dominația otomană. Ulterior a fost extins la întreg teritoriul cuprins între Nistru și Prut.
Din momentul anexării și pe parcursul deceniilor secolului al XIX-lea țarismul a urmărit două scopuri principale în politica sa în Basarabia.Un scop presupunea integrarea cît mai rapidă a provinciei în structurile social-politice ale imperiului , lichidarea specificului național local și rusificarea populației autohtone.
...
Politica de colonizare
O parte componentă a politicii sociale, promovată de țarism, a constituit-o politica de colonizare a Basarabiei cu populație nou-venită. Prin această politică se urmăreau 2 scopuri:crearea unui suport social al țarismului în ținut, în persoana coloniștilor, și diminuarea elementului autohton. După anexarea Basarabiei populația românească a provinciei alcătuia o majoritate covîrșitoare (86%), dar în rezultatul unei masive colonizări a ținutului, ponderea acesteia va înregistra o continuă scădere.
Înțelegînd că Basarabia are o poziție favorabilă din punct de vedere strategic, guvernul țarist a căutat să ia măsuri suplimentare pentru a crea în această regiune o situație mai stabilă. Cu scopul de a-și constitui o bază socială trainică , el a inițiat o amplă acțiune de colonizare. În primul rînd, era colonizată zona de sud a Basarabiei (Bugeacul),de unde în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812 cîteva mii de nohai au părăsit Bugeacul, retregîndu-se la sud de Dunăre, în Dobrogea.
În anii 1808-1809 autoritățile țariste transferă restul populației nohaice din Basarabia în regiunea Taurida. Teritoriul rămas pustiu este trecut în posesia statului rus. În loc să împartă acest pămînt stăpînilor reali a ținutului-moldovenilor, deoarece ei aveau puțin pămînt, autoritățile țariste operează transferări masive de populație alogenă în acest teritoriu:bulgari, găgăuzi, germani, avrei, greci, polonezi, ruși etc.
*Pentru a stimula afluxul de noi coloniști, administrația rusă le garantează celor sosiți numeroase privilegii:scutirea de impozite și alte prestații pentru o perioadă de 10 ani, acordarea unor imense loturi de pământ (între10 și 60 desetine), a unor credite avantajoase pe un termen lung, scutirea de încartiruire și de serviciul militar pentru o perioadă de 50 ani (pentru etnicii germani pentru totdeauna), autonomie religioasă și culturală etc. (doc 2).
Documente și materiale
Din decretul Senatului despre privilegiile coloniștilor veniți în Basarabia de peste Dunăre Anul 1819
,,1.Coloniștilor de peste Dunăre sub al căror nume se subînțeleg bulgarii și alți de aceeași credință cu noi, veniți de peste Dunăre, care sunt de acum așezați sau urmează să fie așezați în basarabia, să le se dăruiască drepturile și avantajele conferite străinilor în guberniile Novorosia și Basarabia sub denumirea de coloniști.
2. Pentru ca acești coloniști să știe în ce constau anume drepturile și privilegiile ce li se acordă, să le se elibereze din parte Ministerului Afacerilor Interne un act în scris.
3.Coloniștii veniți de peste Dunăre în timpul stăpînirii turcești și trăitori în diferite locuri ale Basarabiei, iar acum trecuți pe domeniul statului, să fie scutiți pe timp de trei ani de dările și prestațiile de stat.
4.Coloniștii veniți de peste Dunăre în timpul ultimului război și după el să fie scutiți de aceleași dări și prestații pe un termen de 7 ani.’’
Primele colonizări a sudului Basarabiei cu populație bulgară și găgăuză s-au produs în timpul războiului din 1806-1812.Ei veneau în Basarabia din cauza asupririlor ce le sufereau din partea turcilor.Veniți în țară , guvernul țarist ,în 1819, le-a acordat condiții similare cu cele a germanilor, li s-a pus la dispoziție în Basarabia o suprafață de 557.608 desetine de pămînt.Cele mai multe colonii au fost înființate în anii 1820-1822.
Pînă în 1826-1827 găgăuzii și bulgarii au întemeiat în Basarabia de sud 42 de colonii, care numărau 24.404 de locuitori.Primele localități fondate de coloniști au fost Beschioz (1811), Cazaclia(1812), Baurci (1812), etc. Colonizarea Basarabiei cu populație bulgară și găgăuză s-a amplificat în perioada războiului ruso-turc din 1828-1829 și după terminarea acestuia.
Colonizarea Basarabiei cu etnici germani s-a derulat în anii 1814-1815. Aceșia au venit aici din Ducatul Warszawa și din statele germane Bazern și Wutemberg. Către mijlocul secolului al XIX-lea numărul etnicilor germani atinsese cifra de 40.000de persoane.Coloniștii germani erau cei mai priveligiați.Guvernul țarist le-a acordat suplimentar un credit în bani de la 270 pînă la 700 de ruble pe cap de familie, punîndu-le la dispoziție cîte 60 de desetine de pămînt (65 ha) și scutire de toate impozitele pe un termen de 10 ani, precum și de serviciul militar pe acei care se stabileau în Basarabia și pe urmașii lor direcți.
Între ani 1814-1842 în Basarabia de Sud au fost înființate 24 de colonii nemțești. Cele 1846 de familii de nemți (8860de oameni) către anii 1826-1827 posedau deja 131.480 de desetine (143.313 ha de pămînt).Coloniștii nemți au adus cu ei multe metode și tehnici agricole moderne, rase superioare de animale, o seriozitate și o ordine exemplare. Așezați la început în partea de sud a Basarabiei, cu timpul germanii se vor răspîndi și în regiunile centrale a provinciei.
Din ducatul Warszawa și din alte gubernii rusești a fost transferată în Basarabia și populație evreiască care căuta să se salveze de persecuțiile din partea administrației rusești. Țarul Nicolae I a emis un ukaz prin care se permitea evreilor stabilirea în Basarabia, asigurîndu-le o scutire de orice impozite pe termen de doi ani. Coloniștii evrei se stabileau mai mult în orașe, încercările administrației țariste de a întemeia colonii eșuînd.
Cu timpul , cea mai mare parte a comerțului, industriei, a capitalurilor bancare a încăput în mîna evreilor. Influența lor economică era puternică, mai ales în regiunile din nordul și centrul Basarabiei, unde de altfel numărul evreilor era mai mare, în 1858 erau 20.000 evrei. Către mijlocul secolului trecut comunitățile evreiești au construit marea sinagogă din Chișinău, precum și o școală confesională și un spital. « mai multe referate din Istorie
*Termenul de Basarabia , desemna Bugeacul, zona restrînsă de la nordul gurilor Dunării, care se afla sub dominația otomană. Ulterior a fost extins la întreg teritoriul cuprins între Nistru și Prut.
Preview referat: Politica de colonizare a Basarabiei
În urma semnării tratatului de pace de la București (16/28 mai 1812), Imperiul rus anexează pămînturile de la est de Prut ale Moldovei, numite ulterior (1813) Basarabia.*Termenul de Basarabia , desemna Bugeacul, zona restrînsă de la nordul gurilor Dunării, care se afla sub dominația otomană. Ulterior a fost extins la întreg teritoriul cuprins între Nistru și Prut.
Din momentul anexării și pe parcursul deceniilor secolului al XIX-lea țarismul a urmărit două scopuri principale în politica sa în Basarabia.Un scop presupunea integrarea cît mai rapidă a provinciei în structurile social-politice ale imperiului , lichidarea specificului național local și rusificarea populației autohtone.
...
Politica de colonizare
O parte componentă a politicii sociale, promovată de țarism, a constituit-o politica de colonizare a Basarabiei cu populație nou-venită. Prin această politică se urmăreau 2 scopuri:crearea unui suport social al țarismului în ținut, în persoana coloniștilor, și diminuarea elementului autohton. După anexarea Basarabiei populația românească a provinciei alcătuia o majoritate covîrșitoare (86%), dar în rezultatul unei masive colonizări a ținutului, ponderea acesteia va înregistra o continuă scădere.
Înțelegînd că Basarabia are o poziție favorabilă din punct de vedere strategic, guvernul țarist a căutat să ia măsuri suplimentare pentru a crea în această regiune o situație mai stabilă. Cu scopul de a-și constitui o bază socială trainică , el a inițiat o amplă acțiune de colonizare. În primul rînd, era colonizată zona de sud a Basarabiei (Bugeacul),de unde în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812 cîteva mii de nohai au părăsit Bugeacul, retregîndu-se la sud de Dunăre, în Dobrogea.
În anii 1808-1809 autoritățile țariste transferă restul populației nohaice din Basarabia în regiunea Taurida. Teritoriul rămas pustiu este trecut în posesia statului rus. În loc să împartă acest pămînt stăpînilor reali a ținutului-moldovenilor, deoarece ei aveau puțin pămînt, autoritățile țariste operează transferări masive de populație alogenă în acest teritoriu:bulgari, găgăuzi, germani, avrei, greci, polonezi, ruși etc.
*Pentru a stimula afluxul de noi coloniști, administrația rusă le garantează celor sosiți numeroase privilegii:scutirea de impozite și alte prestații pentru o perioadă de 10 ani, acordarea unor imense loturi de pământ (între10 și 60 desetine), a unor credite avantajoase pe un termen lung, scutirea de încartiruire și de serviciul militar pentru o perioadă de 50 ani (pentru etnicii germani pentru totdeauna), autonomie religioasă și culturală etc. (doc 2).
Documente și materiale
Din decretul Senatului despre privilegiile coloniștilor veniți în Basarabia de peste Dunăre Anul 1819
,,1.Coloniștilor de peste Dunăre sub al căror nume se subînțeleg bulgarii și alți de aceeași credință cu noi, veniți de peste Dunăre, care sunt de acum așezați sau urmează să fie așezați în basarabia, să le se dăruiască drepturile și avantajele conferite străinilor în guberniile Novorosia și Basarabia sub denumirea de coloniști.
2. Pentru ca acești coloniști să știe în ce constau anume drepturile și privilegiile ce li se acordă, să le se elibereze din parte Ministerului Afacerilor Interne un act în scris.
3.Coloniștii veniți de peste Dunăre în timpul stăpînirii turcești și trăitori în diferite locuri ale Basarabiei, iar acum trecuți pe domeniul statului, să fie scutiți pe timp de trei ani de dările și prestațiile de stat.
4.Coloniștii veniți de peste Dunăre în timpul ultimului război și după el să fie scutiți de aceleași dări și prestații pe un termen de 7 ani.’’
Primele colonizări a sudului Basarabiei cu populație bulgară și găgăuză s-au produs în timpul războiului din 1806-1812.Ei veneau în Basarabia din cauza asupririlor ce le sufereau din partea turcilor.Veniți în țară , guvernul țarist ,în 1819, le-a acordat condiții similare cu cele a germanilor, li s-a pus la dispoziție în Basarabia o suprafață de 557.608 desetine de pămînt.Cele mai multe colonii au fost înființate în anii 1820-1822.
Pînă în 1826-1827 găgăuzii și bulgarii au întemeiat în Basarabia de sud 42 de colonii, care numărau 24.404 de locuitori.Primele localități fondate de coloniști au fost Beschioz (1811), Cazaclia(1812), Baurci (1812), etc. Colonizarea Basarabiei cu populație bulgară și găgăuză s-a amplificat în perioada războiului ruso-turc din 1828-1829 și după terminarea acestuia.
Colonizarea Basarabiei cu etnici germani s-a derulat în anii 1814-1815. Aceșia au venit aici din Ducatul Warszawa și din statele germane Bazern și Wutemberg. Către mijlocul secolului al XIX-lea numărul etnicilor germani atinsese cifra de 40.000de persoane.Coloniștii germani erau cei mai priveligiați.Guvernul țarist le-a acordat suplimentar un credit în bani de la 270 pînă la 700 de ruble pe cap de familie, punîndu-le la dispoziție cîte 60 de desetine de pămînt (65 ha) și scutire de toate impozitele pe un termen de 10 ani, precum și de serviciul militar pe acei care se stabileau în Basarabia și pe urmașii lor direcți.
Între ani 1814-1842 în Basarabia de Sud au fost înființate 24 de colonii nemțești. Cele 1846 de familii de nemți (8860de oameni) către anii 1826-1827 posedau deja 131.480 de desetine (143.313 ha de pămînt).Coloniștii nemți au adus cu ei multe metode și tehnici agricole moderne, rase superioare de animale, o seriozitate și o ordine exemplare. Așezați la început în partea de sud a Basarabiei, cu timpul germanii se vor răspîndi și în regiunile centrale a provinciei.
Din ducatul Warszawa și din alte gubernii rusești a fost transferată în Basarabia și populație evreiască care căuta să se salveze de persecuțiile din partea administrației rusești. Țarul Nicolae I a emis un ukaz prin care se permitea evreilor stabilirea în Basarabia, asigurîndu-le o scutire de orice impozite pe termen de doi ani. Coloniștii evrei se stabileau mai mult în orașe, încercările administrației țariste de a întemeia colonii eșuînd.
Cu timpul , cea mai mare parte a comerțului, industriei, a capitalurilor bancare a încăput în mîna evreilor. Influența lor economică era puternică, mai ales în regiunile din nordul și centrul Basarabiei, unde de altfel numărul evreilor era mai mare, în 1858 erau 20.000 evrei. Către mijlocul secolului trecut comunitățile evreiești au construit marea sinagogă din Chișinău, precum și o școală confesională și un spital. « mai multe referate din Istorie
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
CAUTARI RECENTE
- zona foriestera rece solurile referat la geografie[...]
- zona forestiera rece solurile
- zona forestiera rece in romania
- zona forestiera rece
- Poezia Ex libris de Tudor Arghezi referat[...]
- axe de simetrie
- profesorul traditional-profesorul modern[...]
