Poetica leibniziana - tarile minunilor din Tara Cantoanelor

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.64

nivel: Facultate

. Datorita indelungatei sale autoritatii si aplicarii sale la tipuri diferite de reprezentari, mimesis-ul a devenit unul dintre conceptele cele mai confuze si mai abuziv folosite ale gandirii occidentale. in utilizarea sa arhaica initiala, termenul a insemnat probabil "mimarea" unor persoane sau a unor animale in dansurile sau in muzica ritualurilor sacre. (Koller 1954; Else 1958; Sqrbom 1966. 1l-[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Poetica leibniziana - tarile minunilor din Tara Cantoanelor

. Datorita indelungatei sale autoritatii si aplicarii sale la tipuri diferite de reprezentari, mimesis-ul a devenit unul dintre conceptele cele mai confuze si mai abuziv folosite ale gandirii occidentale. in utilizarea sa arhaica initiala, termenul a insemnat probabil "mimarea" unor persoane sau a unor animale in dansurile sau in muzica ritualurilor sacre. (Koller 1954; Else 1958; Sqrbom 1966. 1l-77; Tatarkiewicz 1980, 266; Spariosu 1984, i-iv). in traditia socratica (dupa cum a fost transmisa de Xenofon) termenul era folosit cu referire la sculptura Si pictura; aceasta extindere a ariei de folosire a cuvantului a impus o reinterpretare a conceptului.

Mimesis-vX socratic desemAZneaza acea capacitate a artelor de a produce reprezentari similare lucrurilor materiale existente ("reale") sau starilor mentale. Prima formulare bine cunoscuta a doctrinei mimesis-ului, estetica lui Platon, este o consecinta a metafizicii sale. Operelor de arta mimetice li s-a conferit statutul de copii pasive ale fenomenelor, de doua ori indepartate de realitatea esentelor ("Ideile").1 Doctrina Platonica Modul normativ a dominat istoria poeticii cateva secole. in for ma sa cea mai autoritara - canonul neoclasicist din secolul XVII -i poetica normativa devine o colectie de "retete" pentru alcatuire^ operelor poetice.

Ca si alti fauritori de noime de dinaintea sa, criAZticii neoclasicisti au facut apel la autoritatea lui Aristotel.4 De fapti canonul lor este cladit pe o denaturare a poeticii lui Aristotel atat in spiritul ei general (Weinberg 1965), cat si in tezele ei parAZticulare (vezi Else 1957, 207-219, 575, pentru explicatia caracteAZrului pseudo-aristotelic al asa-numitei reguli a celor patru unitati). Soarta canonului neoclasicist in aria culturala germana este deosebit de instructiva pentru istoria poeticii occidentale.

Mai intai, canonul a fost formulat in maniera cea mai rigida si se baza pe cea mai primitiva forma de mimesis, si anume pe conceptia potrivit careia arta este o imitatie a naturii (Naturnachahmung);5 in aceasta forma, ideea de mimesis scoate la iveala greselile sale inerente. in al doilea rand, critica doctrinei neoclasiciste a pornit de la premise filosofice care au favorizat aparitia unei poetici noi, non-mimetice.Doctrina despre Naturnachahmung a oferit canonului normativ oerman caracteristica sa fudamentala: operele de arta trebuie sa semene sau sa corespunda naturii.

Atat producerea artei cat si practicarea criticii de arta trebuie sa se conformeze normei asemaAZnarii- Savantii din Leipzig si Ziirich - cele doua centre importante de germanistica din prima jumatate a secolului al optsprezecelea -erau de acord in sustinerea acestei norme in ciuda antagonismului lor afirmat in mod deschis. Legiuitorul Johann Christoph Gottsched din Leipzig era convins ca succesul sau esecul unei opere de arta depinde in intregime de respectarea normei asemanarii: ..FrumuAZsetea unei opere artificiale nu rasare dintr-o intunecime goala, ci isi are un temei solid si indispensabil in natura lucrurilor.

Lucrurile naturale sunt frumoase in ele insele [...] Prin urmare, imitarea naturii perfecte poate conferi perfectiune operelor artificiale.... iar devierea de la model [Muster] va duce intotdeauna spre ceva inform si fara rost" (1730, 132). Faimoasa respingere de catre Gottsched a operei ca forma de arta este motivata in special prin regula asemanarii: ..Unde este prototipul [Vorbild] acestor imitatii? Unde este natura cu care aceste istorii se aseamana?" (1730, 740: vezi Birke 1960).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles