Platon 427-347 i.e.n.

1x punct

categorie: Filosofie

nota: 9.80

nivel: Facultate

Statul este pentru el asemeni omului, iar omul asemeni statului. De aceea omul pote fi perfect din punct de vedere moral doar intr-un stat bine organizat. Si invers numai niste cetateni cu adevarat culti, bine educati si virtuosi se pot asocia, formind un stat, in care domneste ordinea si legea. Scopul statului este de a crea conditii pentru realizarea dreptatii.

Platon porneste d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Platon 427-347 i.e.n.

Statul este pentru el asemeni omului, iar omul asemeni statului. De aceea omul pote fi perfect din punct de vedere moral doar intr-un stat bine organizat. Si invers numai niste cetateni cu adevarat culti, bine educati si virtuosi se pot asocia, formind un stat, in care domneste ordinea si legea. Scopul statului este de a crea conditii pentru realizarea dreptatii.

Platon porneste de la ideea ca statul este un individ de proportii mari, "un om mare". De aceea actiunile adaugatoare ale cetatenilor, indiferent de postul ocupat si rangul social, aduc prejudicii statului si fiecarui cetatean in parte. Virtutiile sociale si cele individuale se conditioneaza reciproc. Oamenii totdeauna isi merita societatea in care traiesc, fie ea buna sau rea. Statul este intotdeuna asa cum sunt cetatenii lui.

Filosofia politica a lui Platon porneste, deci, de la ideea ca natura morala a omului, dreptatea si virtutea se pot realiza numai in mijlocul unui popor organizat in stat. Acesta il deschide sa descrie cum ar trebui organizat statul, pentru ca sa se realizeze dreptatea perfecta. Teoria statului bine organizat sau a statului ideal trebuie sa tina cont, pe de o parte, alcatuirea sufletului omenesc, iar pe de alta parte, de activitatile de care are absoluta nevoie societatea.

Invatatura lui Platon despre stat se bazeaza in mare masura pe teoria sufletului. Dupa cum stim, Platon considera ca sufletul uman se compune din trei parti: ratiunea, pasiunea generala (afectiunea) si dorinta. Lor le corespund cele trei virtuti cardinale: intelepciunea, curajul si cumpatarea. Cea de a patra virtute cardinala - dreptatea.

Organizarea statala trebuie sa corespunda celor trei parti ale sufletului omenesc. Pe de alta parte, societatea are nevoie de trei activitati principale: conducerea statului si elaborarea legilor, apararea lui de dusmani din afara si mentinerea ordinii interne si in cele din urma de asigurarea bunurilor materiale.Fiecare cetatean trebuie sa-si indeplineasca doar datoria ce corespunde pozitiei sale anume. Numai atunci omul va da societatii ceea ce are mai bun de dat.

Nu oricine este capabil sa participe la elaborarea legilor si conducerea statului. Si daca cineva care nu are asemenea capacitati, ar incerca sa conduca statul sau sa elaboreze legi, atunci in stat se va instaura haosul, iar oamenii vor fi nefericiti. De aceea filosofia, intelepciunea si puterea politica trebuie sa fie mereu impreuna. Pentru mentinerea ordinii si a unitatii satului, cea mai mare importanta o are infaptuirea dreptatii. Pentru a proceda cu dreptate, oamenii trebuie sa stie ce este dreptatea.

Anume de aceea Platon este foarte mult preocupat de problema dreptatii. Dreptatea, spune Platon, consta in aceea ca fiecare isi face datoria spre binele comunitatii. A-si face datoria este sensul dreptatii. Ea consta in aceea ca fiecare sa fie asezat la locul potrivit. Diviziunea muncii trebuie sa corespunda cu inclinatiile oamenilor. Fiecare este bun la locul potrivit si nimeni nu este de prisos. Iata ce insemna dreptatea.

Foarte important e ca inainte de a deveni maturi, copiii sa stie despre faptul ca deseori in viata invinge raul si domina nedreptatea. Chiar si operele de arta trebuie scrise in asa fel, ca ele sa indemne sufletul spre virtute si bine. De aceea poetii, chiar cei mai talentati, dar care nu respecta aceste cerinte pedagogice, trebuie izgoniti din cetate. O sursa a raului in stat, din cele mai daunatoare, este imparatia cetatenilor lui in partide, care se denumesc intre ele. Membrii partidelor se incadreaza in lupta politica doar pentru a acapara puterea si de a o transforma in sursa de dobindire a averii. Prin aceasta ei se asamana cu tilharii si merita a fi pedepsiti.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles