Plantele carnivore

3x puncte

categorie: Biologie

nota: 8.53

nivel: Gimnaziu

     Plantele carnivore fac parte din familiile : Droseraceae , Lentibulariaceae , Sarra-

ceniaceae , Nepenthaceae si Cephalotaceae .Ele au organe verzi care indeplinesc fotosinteza .

     Totodata , prind insecte , pe care le digera , absorbind astfel diferite substante organice solubi-

lizate prin digestie . Dupa modul in care prind animalele , deoseb[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Plantele carnivore

     Plantele carnivore fac parte din familiile : Droseraceae , Lentibulariaceae , Sarra-

ceniaceae , Nepenthaceae si Cephalotaceae .Ele au organe verzi care indeplinesc fotosinteza .

     Totodata , prind insecte , pe care le digera , absorbind astfel diferite substante organice solubi-

lizate prin digestie . Dupa modul in care prind animalele , deosebim plante carnivore : cu peri

lipiciosi , cu urne si cu capcane .



     I. Plante carnivore cu perisori absorbanti

     Din aceasta grupa fac parte : Drosera , Pinguicula si Drosophyllum.

     Drosera (roua cerului) creste si in tara noastra pe turbariile din zonele montane .

     Planta are radacini destul de slab dezvoltate . Frunzele formeaza o rozeta bazala . Petiolul este

relativ lung , iar limbul are numerosi perisori maciucati , numiti tentacule , din cauza mobili-

tatii lor . Tentaculele marginale sunt mai lungi decat cele centrale . Un tentacul este alcatuit din picior si din partea glandulara . Piciorul este format dintr-unul sau din doua vase de lemn

spiralate sau inelate , inconjurate de doua straturi de celule parenchimatoase . Partea glandu-

lara contine mai multe celule spiralate , in legatura cu vasele de lemn din picior .In jurul lor se

afla un strat separator , urmat de doua straturi de celule secretoare . Acestea din urma secreta

un suc lipicios cu un continut ridicat de glucide . O insecta care se asaza pe o frunza a acestei

plante se lipeste de sucul lipicios al perilor maciucati . Facand miscari de eliberare , ea se

lipeste de mai multi peri . De la locul de prindere pleaca excitatii si la perii glandulari vecini

de pe aceeasi frunza . Piciorul acestora executa curburi chemotactice , care apleaca perii spre insecta prinsa ; totodata ei secreta un suc lipicios , abundent . Insecta moare asfixiata , sub-

stanta lipicioasa astupand stigmele , locurile de patrundere al aerului in traheele sale . Ea este apoi digerata de anumite enzime proteolitice pana la aminoacizi . In decurs de cateva zile

digestia si absortia sunt terminate , din insecta ramanand numai chitina , care este inlaturata de ploi si vant .

     Pinguicula alpina si P. vulgaris cresc in locuri umede de munte . Frunzele lor cu marginile incovoiate au numerosi peri maciucati , care secreta un suc lipicios . Insectele sunt

prinse la nivelul marginii incovoiate .

     Drosophyllum lusitanicum creste pe tarmurile uscate din Spania , Portugalia si Maroc . Frunzele acestei plante , lungi de 30 cm si late de 5 mm , au numerosi peri maciucati

care prind insectele ce se asaza pe ei si le digera . Aceasta planta se cultiva de localnici in ghivece in vederea combaterii mustelor din locuinte .



     II. Plantele carnivore cu urne

     Dintre acestea , in tara noastra in lacurile de ses creste Utricularia vulgaris si minor.

     Ambele specii traiesc in apa , numai florile ridicandu-se deasupra , in aer . Frunzele sunt fin

ramnificate si poarta fixate pe cate un pedicel numeroase urne , de cativa mm in diametru . O

urna este formata din doua straturi de celule . Pe stratul intern stau numerosi peri ramnificati , formati dintr-o celula bazala si din 4 celule orientate in directii diferite . Intrarea urnei este inchisa de un capacel , o prelungire spre interior a peretelui urnei . In jurul deschiderii urnei si

pe fata externa a capacelului sunt numerosi peri senzitivi ramnificati . Animalele mici care cauta adapost intre frunzele de Utricularia , ating perii senzitivi de pe marginea acestora .In

0,0625 sec , urna executa o miscare de dilatare , care produce sugerea apei si a animalului

















respectiv in urna , prin indepartarea capacului . Dupa aceea capacul inchide urna si animalul moare asfixiat . Dupa aproximativ 15 min urna ia din nou forma concava si prinde animale , pana cand ea se umple cu acestea . Acestea sunt digerate de enzimele secretate de perii ramni-

ficati . Produsele digestiei sunt absorbite de glandele ramnificate si de stratul intern de celule de pe peretele urnei .

     Nepenthes , creste in padurile din Insulele Oceanului Indian , Ceylon , Borneo ,

Sumatra , Madagascar . Planta isi fixeaza radacinile pe scoarta copacilor pe care duce o viata epifila . Petiolul frunzelor are o portiune bazala latita , cu rol in fotosinteza . In continuarea acesteia are o portiune subtiata , alungita , cu rol de carcel in fixarea plantei . Ultima parte a

petiolului este transformata intr-o urna , viu colorata . La intrarea in urna sunt numerosi peri luciosi , orientati in jos . Sub ei sunt glande nectarifere . Insectele atrase de culorile vii ale urnelor si de sucul dulce secretat de glandele urnei , aluneca in urna unde se gaseste de obicei apa de ploaie . Ele se ineaca si apoi sunt digerate de enzimele proteolitice secretate de glande-

le digestive ce se gasesc pe fata interna a urnei . Enzima nepenthesin descompune proteinele prazii in aminoacizi . Acest proces ii va furniza plantei azot , foarte saraca in aceste zone tro-

picale . Nepenthes are un ulcior atat de mare , incat si un sobolan sau pasare s-ar putea ineca in el . Aceasta specie poate descompune chitina , o substanta practic indestructibila , spre deo-sebire de alte plante carnivore .

     Planta Sarracenia formeaza urne inalte de 60-70 cm , iar planta Darlingtonia are urne care ajung pana la 1 m inaltime . Ambele plante cresc in regiunile mlastinoase ale Americii de Nord . In locuri mlastinoase din Australia creste planta carnivora cu urne Cephalotus .



     III. Plante carnivore cu capcane

     Dintre plantele carnivore cu capcane , reprezentantul cel mai tipic este Dionaea (plesnitoarea lui Venus) , care creste in mlastinile din padurile Americii de Nord si de Sud .

     Frunzele formeaza o rozeta bazala . Fiecare frunza are petiolul latit . Pe limb sunt trei perechi de peri senzitivi situati de o parte si de alta a nervurii mediane . Marginea limbului este prevazuta cu dinti lungi . O insecta asezata pe limbul frunzei atinge perii senzitivi si cele doua

jumatati ale limbului isi apropie brusc fetele lor superioare , iar dintii marginali se imbuca unii pe altii . Insecta prinsa in capcana este digerata de numeroase glande secretoare de pe fata superioara a limbului .

     In lacurile de ses ale tarii noastre creste submers planta carnivora Aldrovanda vesiculosa . Ea are numeroase frunze mici , care prind animale mici acvatice si le digera in

mod asemanator cu Dionaea .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles