Placenta

7x puncte

categorie: Biologie

nota: 8.55

nivel: Facultate

DEFINIŢIE ŞI ETIMOLOGIE:
Este un organ vascular musculos şi spongios prezent la femelele mamiferelor placentare (Clasa Mammalia, Subclasa Eutheria) şi care face legătura dintre organismul mamei şi cel al embrionului respectiv fătului - prin intermediul cordonului ombilical, avānd rol īn nutriţia şi respiraţia acestuia pe tot parcursul sarcin[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Placenta

DEFINIŢIE ŞI ETIMOLOGIE:
Este un organ vascular musculos şi spongios prezent la femelele mamiferelor placentare (Clasa Mammalia, Subclasa Eutheria) şi care face legătura dintre organismul mamei şi cel al embrionului respectiv fătului - prin intermediul cordonului ombilical, avānd rol īn nutriţia şi respiraţia acestuia pe tot parcursul sarcinii. Are caracter tranzitoriu fiind prezentă doar īn perioada gestaţiei, se formează ca o anexă embrionară īncă din stadiile timpurii ale embriogenezei şi se elimină la naştere (mai precis la scurt timp după aceasta) cānd dezvoltarea embrio-fetală este terminată şi fătul este expulzat īn afara corpului mamei. Organismele din această categorie poartă denumirea de vivipare.

Placenta este prezentă la majoritatea mamiferelor fiind specifică acestora dar nu şi exclusivă, fiind īntālnită şi la alte grupe de animale aparţinānd altor unităţi taxonomice - Peripatus (Protracheata), Salpa (Tunicata), Mustelus laevis (Elasmobranchia) şi cāteva şopārle.
Termenul de placentă provine din latinescul "placenta" īn traducere - prăjitură plată (flat cake īn engleză) şi a fost introdus pentru prima dată īn literatura de specialitate de către Realdus Columbus īn anul 1559.

ASPECT ŞI STRUCTURĂ:
Placenta umană la termen
este un organ cărnos de formă circular-ovoidă, avānd un diametru cuprins īntre 18-23 cm, o grosime de 3-6 cm, grosimea scăzānd de la centru spre periferie. Greutatea placentei variază īn funcţie de patrimoniul genetic, mărimea fătului, sexul şi paritatea. Īn general greutatea placentei reprezintă īn medie 1/6 din greutatea fătului. La un făt de 2.800-3.000 g, placenta are īn medie 450-500 g. Dezvoltarea ei pānă la 1.000 g evidenţiază īnsă un aspect normal al dezvoltării. Din contră, o greutate a placentei sub 300 g este rezultatul unor tulburări de dezvoltare.
Greutatea şi aspectul placentei pot fi sugestive pentru existenţa unei patologii proprii stării de gestaţie sau a unei patologii asociate sarcinii.
Decolată, din punct de vedere macroscopic, placenta prezintă o faţă maternă şi una fetală.
Faţa maternă: este constituită din caduca bazală. Pe ea se observă o serie de şanţuti care delimitează lobii placentari. Şanţurile corespund septurilor intercotiledonare.
Lobul placentar reprezintă unitatea funcţională a placentei. Cotiledonul placentar reprezintă unitatea vasculară a placentei, lucru demonstrat prin preparate injectate cu substanţe de coroziune sau substanţe plastice.


Faţa fetală: este netedă, lucioasă, translucidă, permiānd vizualizarea desenului vascular. Ea este acoperită de amnios şi de partea mai profundă a plăcii coriale, sub care se află vasele ombilicale.
Central pe faţa fetală se află şi inserţia cordonului ombilical. Acesta are 40-70 cm lungime, 1-2 cm grosime, este de consistenţă elastică şi are o coloraţie roz-albastruie. Īn structura lui intră două artere dispuse spiralat īn jurul unei vene şi īnconjurate de gelatina Warthon.






Structura internă a placentei cuprinde: sistemul vilozitar, placa bazală şi placa coroidă.
a) sistemul vilozitar īmpreună cu spaţiile intervilozitare reprezintă spaţiul schimburilor materno-fetale. El este delimitat de placa bazală, placa coroidă şi de pereţii vilozităţilor sau septurile intercotiledonare.
b) placa bazală: este partea de deciduă care serveşte de pat pentru zigot īn prima parte a
sarcinii. Pānă la termen ea se subţiază ajungānd la 0.3- 2 mm.


c) placa corială: este formată din ţesut conjunctiv īn care se găsesc ramificaţiile vaselor mari ale cordonului ombilical. Ea reprezintă partea cea mai profundă a placentei, fiind dublată īntotdeauna de amnios.

CIRCULAŢIA MATERNO-FETO-PLACENTARĂ:
Circulaţia placentară are anumite particularităţi care permit efectuarea schimbului dintre sāngele fetal şi cel matern, respectiv asigură schimburile dintre circulaţia fetală şi cea maternă.
Circulaţia fetală: este asigurată de cele două artere ombilicale, ramuri ale arterelor iliace, şi vena fetală care transportă sāngele venos de la făt spre placentă. Arterele pătrund īn placentă la nivelul inserţiei ombilicale. Īnaintea pătrunderii īn placentă, īntre cele două artere ombilicale există o anastomoză (Hyrtl) care egalizează presiunea dintre cele două artere. De aici ele pătrund īn placa corială şi irigă jumătate din teritoriul placentar. Īn placa corială se ramifică, dānd naştere arteriolelor cotiledonare şi arterelor vilozitare - primare, secundare şi terţiare, din care derivă reţelele capilare ale vilozităţilor libere. Aceste capilare se dispun īn două reţele: una centrală şi una superficială, care formează un plex paravascular.
Circulaţia venoasă este reprezentată de o serie de ramificaţii dispuse după topografia arterială, şi care converg toate īn vena ombilicală unică.

Lungimea totală a reţelei capilare vilozitare este evaluată la 50 Km. Debitul sanguin īn vasele ombilicale este de 250 ml/min. Presiunea sāngelui īn capilarele vilozitare este de aproximativ 10 mmHg, putānd creşte la 30 mmHg.

Circulaţia maternă (utero-placentară): este asigurată de arterele spiralate, ramuri ale arterei uterine. Arterele spiralate se deschid la nivelul plăcii bazale, sāngele arterial fiind ejectat īn spaţiul intervilos, spre placa corială.
Circulaţia placentară şi schimburile materno-fetale sunt asigurate de jocul presiunilor hidrostatice dintre compartimente şi care variează īntre 70-100 mmHg.
Ea este influenţată de factori materni, cum ar fi presiunea de la nivelul arterei spiralate şi contracţia utreină, precum şi de factori fetali, reprezentaţi de pulsaţia vilozitară - ca urmare a activităţii cordului fetal. Studierea circulaţiei fatele se poate face prin ecografie Doppler, fiind un criteriu de apreciere a evoluţiei fătului şi de evidenţiere a unei eventuale suferinţe fetale.
Imagini Ulatrasunete


FORMAREA PLACENTEI (PLACENTAŢIA):
Placenta este un organ tranzitoriu, care apare īn cursul sarcinii şi dispare imediat după naştere. Ea este un derivat trofoblastic care se diferenţiază precoce īn cursul embriogenezei şi asigură schimbul materno-fetal.
Formarea placentei este un proces complex care constă īn dezvoltare şi organizarea trofoblastului primar şi īncepe odată cu implantarea blastocitului (ziua a 6-a) īn endometrul uterin trnsformat structural şi funcţional - care poartă denumirea de deciduă.
Implantarea este la om de tip invaziv, interstiţială şi profundă. Este de tip invaziv deoarece sinciţiotrofoblastul, cu ajutorul enzimelor proteolitice pe care le conţine, lizează epiteliul endometrului uterin şi se afundă īn grosimea stratului spongios al endometrului, după care epiteliul endometrial se reface peste embrionul implantat.
Procesul de creştere şi de maturare al placentei interesează īn primul rānd trofoblastul, care asigură de la īnceput nutriţia butonului embrionar, şi care se diferenţiază ulterior īn citotrofoblast şi sinciţiotrofoblast.
Īn procesul de formare al placentei se descriu două etape:
- perioada previloasă: īntre zilele 6-13,
- perioada viloasă: se īntinde din ziua a 13-a şi pānă la terminarea sarcinii.
a) Perioada previloasă: are două faze - prelacunară şi lacunară.
Faza prelacunară: ţine pānă īn ziua a 9-a şi apare imediat după orientarea blastocitului şi după penetrarea butonului embrionar. Īn această etapă se formează două staturi - citotrofoblastul primitiv şi sinciţiotrofoblastul. La nivelul zonei de contact īntre deciduă şi trofoblast apar o serie de modificări morfo-funcţionale, enzimatice şi biochimice, care delimitează o zonă placentară, denumită şi zona de conflict imunologic.
Faza lacunară: īncepe din ziua 9-10 cu conturarea unui sistem lacunar, format prin confluenţa unor spaţii mici ce apar īn citoplasma sinciţiotrofoblastului. Īn acest spaţiu lacunar va pătrunde sānge matern din capilarele sinusoidale erodate. Concomitent, īn peretele sacului vitelin se constituie mezodermul extraembrionar īn interiorul căruia se formează celomul extraembrionar. Celomul extraembrionar este delimitat īnspre citotrofoblast de către mezodermul extraembrionar somatopleural. Din alipirea citotrofoblastului cu mezodermul extraembrionar somatopleural rezultă corionul, iar fostul celom extraembrionar devine cavitatea corionică sau sacul corionic, peretele extern al cavităţii corionice fiind chiar corionul
b) Perioada viloasă: īncepe din ziua a 13-a şi cuprinde la rāndul ei două faze.
- faza de elaborare a placentei: īntre ziua a 13-a şi luna a IV-a (20 de săptămāni);
- faza placentei definitive: constituite īntre săptămānile 20 şi 40 de geastaţie.

1. faza de elaborare: se caracterizează prin apariţia vilozităţilor coriale primare constituite prin pătrunderea mugurilor de citotrofoblastului printre lacunele din sinciţiotrofoblast. Īn continuare, īn zilele 19-21 mugurii de citotrofoblast cresc, se alungesc īnspre decuduă şi ca urmare, īn axul vilozităţilor coriale primare pătrunde şi mezodermul somatopleural al corionului şi astfel vilozităţile primare se transformă īn vilozităţile coriale secundare. Īn mezodermul din axul vilozităţilor secundare apar numeroase capilare sanguine - care reprzintă īnceputul realizării reţelei vasculare extraembrionare. Vilozităţile coriale la care īn axul mezodermal s-au constituit vase de sānge se numesc vilozităţile coriale terţiale.→
Īn ziua 21-a de gestaţie, placenta este un organ vilos şi vascularizat, circulaţia vasculară stabilindu-se īntre ziua 14-21 de gestaţie.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles