Petrolul

2x puncte

categorie: Chimie

nota: 9.08

nivel: Liceu

     Īn limba latina, echivalentul pentru petrol- Petrolum semnifica ulei de piatra; nafta (īn greaca- naphtha); titei- substanta minerala lichida lichida sau vāscoasa, combustibila, constituita dintr-un amestec de hidrocarburi solide, lichide sau gazoase din clasa metonica (parafinica), naftenica si aromatica cu un mic adaos de alti compusi organici:

     ? de sulf (0,1 - 6%)
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Petrolul

     Īn limba latina, echivalentul pentru petrol- Petrolum semnifica ulei de piatra; nafta (īn greaca- naphtha); titei- substanta minerala lichida lichida sau vāscoasa, combustibila, constituita dintr-un amestec de hidrocarburi solide, lichide sau gazoase din clasa metonica (parafinica), naftenica si aromatica cu un mic adaos de alti compusi organici:

     ? de sulf (0,1 - 6%)

     ? de oxigen (pāna la 5 %), azot s.a.

     Īn medie petrolul contine 85% C, 12-14% H, restul revine N, O, S, V, Co, Cu, P, K, I, Fe s.a. Petrolul este uleios, florescent, de culoare bruna īnchisa sau neagra cu nuante verzui sau galben verzui. Exista si petrol galben- deschis, straveziu, petrol alb ce se gaseste īn Baku si Pensylvania. Petrolul cu apa formeaza emulsii stabile. Dupa densitate se deosebesc:

     ? Petr. usoare (densitatea 730-900 kg/m*3*);

     ? Petr. grele (densitatea 900-1040 kg/m *3*).

     Puterea calorica a petrolului este īntre 10000 si 11000 cal./kg. Īn functie de hidrocarburile predominante (peste 50%) se deosebesc:

     ? Petrol metanic (parafinic);

     ? Petrol naftenic (cicloparafinic);

     ? Petrol aromatic.

     Exista si petrol mixt, de exemplu petrol nafteno- metanic (25% hidrocarburi naftenice si peste 50% metanice).

      Īn natura petrolul se acumuleaza īn roci poroase strabatute de pisuri, numite roci- colectoare sau roci- magazii. Acestea pot fi gresii, nisipuri, calcare, dolomite, s.a. De obicei īn rocile- magazii petrolull se gaseste īn asociatie cu cu gazele naturale. Geneza petrolului nu este definitiv stabilita. Exista doua teorii: organica si anorganica.

      Pe fundul marilor se amesteca si putrezesc organizme animale si ramasite vegetale, īn a caror structura intra carbonul si hidrogenul: diatomee, protozoare, radiolari, alge unicelulare, saprofite, plancton etc.Ferite de contactul cu aerul, sub straturi de sedimente nisipoase, materiile organice se acumuleaza, se īncing si se descompun. Datorita microbilor anaerobi, ele fermenteaza si se transforma īncet, dānd nastere unor mase vāscose sau gazoase de hidrocarburi, pe care le numim cu un singur cuvānt- petrol. Atāt petrolul cāt si gazele de sonda, care se formeaza īn pungile ascunse sau deasupra vechilor depozite marine, au rezultat printr-un proces de bituminizare a materiei organice, care a format depozite numite sapropel (amestec de hidrocarburi solide, lichide, gazoase) sub actiunea unor bacterii ca Bacterium aliphaticum si Methanomas methanica. Hidrocarburile solide sau vāscose (bitumen, asfalt) s-au format din petrol, care si-a pierdut hidrocarburile gazoase. Lor li se adauga sisturile bituminoase, care sunt argile sau marne bogate, īmbinate de materie organica. Acestea din urma reprezinta o importanta rezerva strategica de energie a industriei. Prin urmare, conform primei teorii, petrolul se formeaza din substanta organica dispersata īn rocile sedimentare depuse pe fundul bazinelor acvatice (mari, oceane, lacuri, lagune) īn conditii anaerobe. Astfel de roci se numesc roci- mama. La cufundarea rocilor- mama īn interiorul scoartei terestre la adāncimi de peste 1 km, īn urma actiunii proceselor tectonice se creeaza anumite conditii termodinamice, datorita carora, din substantele organice incluse īn aceste roci se degaja hidrocarburile lichide si componenti gazosi (CO*2* si NH*4*). Īn urma compactizarii rocilor- mama, hidrocarburile si componentii gazosi migreaza īn stratele de roci poroase (rezervoare naturale), acumulāndu-se īn asa- numitele captoare.

      Una din teoriile anorganice presupun formarea petrolului din capiturile magnatice din adāncul pamāntului, de unde acestea patrund īn scoarta terestra si la suprafata ei prin rupturile tectonice de adāncime.

      Petrolul constitue sursa principala de combustibili lichizi, precum si de materie prima pentru industria chimica, servind la prelucrarea celor mai diverse produse (cauciuc, solventi, explozibili, detergenti etc).

      Cercetarile de specialitate au stabilit ca petrolul- supranumit īn mod justificat si aurul negru, pentru calitatile si avantajele pe care le ofera- s-a impus printr-o continua si remarcabila diversificare a utilizarii lui īn cursul istoriei, fiind prezent pretutindeni, universal si multiplu dintotdeauna, etern si misterios. Īn ultimul secol acesta a devenit un produs extrem de cautat, absolut necesar desfasurarii vietii economice moderne, un factor important al politicii internationale si indispensabil īn vreme de razboi, provocānd dese si aprinse conflicte diplomatice si economice, batalii reci sau calde, tensiuni si suspiciuni īntre state si natiuni. La sfārsitul sec. al XIX- lea, īnceputul sec. al XX- lea s-a trecut pentru prima data la utilizarea derivatelor obtinute din extragerea aurului negru drept combustibil. Īn a doua jumatate a veacului trecut, singur lampanul- produs obtinut din distilarea petrolului sau titeiului- era solicitat cel mai adesea pe piata, el servind prin excelenta la iluminat. Celelalte subproduse petroliere mult folosite si cerute astazi (pacura sau mazutul, esenta sau benzina, uleiurile minerale, parafina s.a) erau prea putin cunoscute ori nu-si gasisera o īntrebuintare larga. Interesul pentru petrol a crescut brusc o data cu inventarea motorului cu combustie interna īn ultimul deceniu al secolului trecut. Dupa cum se stie, īn anul 1897, Diesel a brevetat motorul, ce-i poarta numele, functionānd exclusiv pe baza de pacura si care a capatat curānd o larga utilizare īn industrie, cai ferate, marina comerciala si militara etc.

      Carbunele, combustibil solid care īn a doua jumatate a secolului al XX- lea a contribuit substantial la prosperarea economica a Marii Britanii, Germaniei si a S.U.A., a īnceput sa fie concurat serios de catre combustibilul lichid- adica de petrol- a fost de- a dreptul spectaculoasa. Astfel este de ajuns sa amintim ca deja īn anul 1930 peste 26% din energia mondiala era furnizata de petrol, īn vreme ce astazi proportia respectiva s-a dublat. Aceasta ascensiune rapida s-a datorat indiscutabil avantajelor multiple pe care le-a prezentat din primul moment petrolul, fata de carbune, ca producator de energie:

     ? randamentul superior (1 kg titei = 1,7 kg carbune);

     ? extractia mai usoara;

     ? lesne de transportat (prin pipe-lines-uri) si īn scurt timp, cu minim de pierderi;

     ? transport pe mare īn conditii mai avantajoase (īncarcare, securitate, volum etc.);

     ? prin calitatile lor, produseler petroliere asigura vaselor comerciale sau de razboi o raza de actiune superioara si o mare mobilitate.

      Larga utilizare pe care a capatat-o petrolul a avut drept rezultat cresterea rapida a cererii mondiale de combustibil lichid. Acest lucru a determinat, la rāndul sau, sporirea īn adevarate salturi a productiei de titei, care a devenit un produs extrem deapreciat si de cautat, mai ales datorita repartitiei lui inegale pe glob. Astfel, īn timp ce īntre 1857 si 1900 productia mondiala anuala de titei a urcat de la 275 tone la 22,3 milioane tone, ea atinsese deja 104,9 milioane tone, pentru ca īn anul 1927 sa se cifreze la 172,8 milioane tone. Sporul īnregistrat fata de 1900 reprezenta, asadar, 500% īn 1921 si circa 1000% īn 1927.

      Combustibilul lichid a fost produsul care a favorizat (prin reunirea unor mari capitaluri necesare cercetarii si extragerii lui, prin constituirea unor puternice īntreprinderi, dezvoltate vertical si orizontal, pentru prelucrarea, desfacerea si transportul lui etc.) īnchegarea unor puternice organizatii capitaliste. Astfel, primul trust capitalist - Standard Oil Co.- a fost fondat tocmai īn domeniul industriei petroliere de John Rockefeller īn 1882.

      Īn decursul cātorva decenii petrolul s-a transformat īntr-unul din elementele fundamentale ale vietii economice moderne. El a devenit- dupa expresia fericita a lui Anton Zischka- sāngele economiei. Forarea primului put de catre colonelul nord- american Edwin L. Drake a avut loc īn 1859. Deci, petrolul nu numai ca a fost factorul decisiv īn prosperarea industriei, oferind numeroase facilitati si avantaje, ci a si reprezentat un element important īn viata internationala.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Chimie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.